Avocatul Poporului contestă respingerea rapoartelor de activitate ale instituţiei de către Parlament: „Nimeni nu poate obliga Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sale”

Avocatul Poporului a transmis că respingerea de către Parlament a rapoartelor de activitate pentru anii 2018, 2019 şi 2020 ale instituţiei încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale.

Senatorii şi deputaţii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate pe ultimii trei ani ale Avocatului Poporului.

Au fost respinse rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pe anii 2018 – cu 245 de voturi „pentru” şi unul contra, 2019 – 187 de voturi „pentru” şi 23 de voturi contra şi 2020 – cu 242 voturi „pentru” şi 35 împotrivă.

„Conform Constituţiei şi Legii de organizare a instituţiei (Legea nr. 35/1997, republicată – lege organică):

– Avocatul Poporului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică, în condiţiile legii;

– Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ;

– nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale;

– în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice”, transmite Avocatul Poporului, într-un comunicat de presă, conform News.ro.

Reprezentanţii instituţiei adaugă că au fost respinse rapoartele de activitate pe 25 mai a.c. de către comisiile juridice ale Parlamentului, deşi nu există prevăzută o astfel de procedură în Constituţie sau în Legea 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

„Toate acestea sunt rezultatul poziţiei constituţionale aparte a instituţiei şi explică de ce, în fapt, Avocatul Poporului răspunde numai în faţa Parlamentului, răspundere ce se materializează prin obligaţia prezentării de rapoarte anuale sau speciale. Prin acestea, Avocatul Poporului are ocazia să evidenţieze lipsurile şi disfuncţiile grave din administraţie şi să facă recomandări privind modificarea legislaţiei, sau să propună măsuri de altă natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor persoanelor.

În data de 25 mai 2021, Avocatul Poporului a participat la şedinţa comună a Comisiilor juridice din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul căreia au fost dezbătute şi respinse Rapoartele de activitate pentru anii 2018, 2019 şi 2020 ale instituţiei Avocatului Poporului, în pofida faptului că nici Constituţia şi nici Legea nr. 35/1997 nu prevăd o astfel de procedură. Ca o garanţie a independenţei Avocatului Poporului, nici Constituţia, nici legea organică de organizare şi funcţionare a instituţiei nu au prevăzut posibilitatea aprobării/respingerii raportului anual prin votul Parlamentului, singura prevedere expresă fiind cea referitoare la prezentarea în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului (art. 60 din Constituţie)”, mai arată sursa citată.

Avocatul Poporului: „Până în prezent, rapoartele instituţiei nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor”

Potrivit procedurilor parlamentare, dezbaterea nu înseamnă votarea raportului, dezbaterea şi votarea fiind etape distincte ale procedurii parlamentare. Pe Ordinea de zi a şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 iunie 2021, se află Rapoartele de activitate ale Avocatului Poporului pentru anii 2018-2020, acesta nefiind invitat la şedinţa Camerelor reunite pentru a prezenta aceste rapoarte, potrivit art. 60 din Constituţie.

Prin urmare, sursa menţionată precizează că „este pentru prima dată în istoria instituţiei, din 1997 până astăzi, când Parlamentul este sesizat cu o solicitare de respingere a rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului”.

„Până în prezent, nici raportul Curţii de Conturi şi nici al Avocatului Poporului, instituţii de rang constituţional, caracterizate de principiile autonomiei şi independenţei, nu au fost supuse aprobării sau respingerii prin vot în Plenul Camerelor. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat ca Parlamentul să controleze Avocatul Poporului prin intermediul aprobării/respingerii raportului de activitate ar fi reglementat expres această formă de control parlamentar, cu precizarea necesităţii supunerii la vot a raportului, ulterior încheierii fazei dezbaterilor. Din competenţele Avocatului Poporului, de a veghea la respectarea drepturilor şi libertăţilor de către administraţia publică centrală şi locală, rezultă că rolul rapoartelor Avocatului Poporului este acela de a constitui mijlocul prin care Parlamentul ia act de activitatea administraţiei publice şi de lacunele legislative identificate în urma activităţii desfăşurate de Avocatul Poporului, astfel încât să poată dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi a legislaţiei”, mai transmite comunicatul de presă al instituţiei.

Conform sursei amintite, specialiştii consideră că raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizează în principal, prin:

„- dreptul Parlamentului de a numi Avocatul Poporului;

– drepturile Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de a numi adjuncţii Avocatului Poporului;

– dreptul Parlamentului de a vota legea organică a instituţiei;

– dreptul Parlamentului de a dezbate şi de a lua act de rapoartele Avocatului Poporului”.

„Pe cale de consecinţă, în lipsa unei prevederi exprese a Constituţiei şi a legii organice privind finalizarea dezbaterilor cu votul privind aprobarea sau respingerea, influenţa Parlamentului asupra instituţiei Avocatul Poporului este diferită faţă de controlul parlamentar exercitat asupra altor tipuri de organisme aflate sub control parlamentar, în cazul cărora legislaţia stabileşte expres posibilitatea respingerii/aprobării raportului de activitate, cu consecinţa directă a demiterii conducătorului. Aşa cum a reţinut Comisia de la Veneţia în Avizul nr. 685/2012, CDL-AD(2012)026, (…) Pentru a fi eficient în protecţia drepturilor omului, Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv faţă de Parlament, care alege titularul funcţiei”, conchide sursa menţionată.

Citeşte şi: Alexander Adamescu, trimis în judecată de DNA. Fiul afaceristului Dan Adamescu ar fi dat mită unor judecători