„Aştept mai întâi, înainte de a comenta, să văd decizia şi să văd motivarea, nu motivaţia”, a spus Victor Ciorbea la Palatul Parlamentului, întrebat ce implicaţie va avea decizia CJUE, care a stabilit că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.
Ciorbea a menţionat că CCR este cea care a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
„Dacă soluţia este cea pe care o spuneţi, sigur că şi CCR va trebui să ţină seamă de această decizie. De fapt, vom vedea cu toţii care sunt consecinţele, dar repet: nu comentez pe larg înainte de a vedea decizia efectivă şi motivarea ei”, a subliniat Victor Ciorbea.
CJUE a stabilit că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor. Sesizată de Curtea Constituţională a României, CJUE arată că noţiunea de „soţ”, în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor UE şi a membrilor familiilor lor, include soţii de acelaşi sex.
Deşi statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor, a statuat CJUE.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene afirmă însă că obligaţia unui stat membru de a recunoaşte, exclusiv în scopul acordării unui drept de şedere derivat unui cetăţean al unui stat non-UE, o căsătorie homosexuală încheiată într-un alt stat membru conform dreptului acestui stat nu aduce atingere instituţiei căsătoriei în acest prim stat membru şi nu impune acestui stat membru să prevadă, în dreptul său naţional, instituţia căsătoriei homosexuale.