„În context, Avocatul Poporului s-a adresat, în vederea obținerii de clarificări, Ombudsman-ului Național al Regatului Norvegiei și Ombudsman-ului Copilului din același stat”, informează miercuri Avocatul Poporului într-un comunicat transmis AGERPRES.
Conform sursei citate, copiii au fost preluați de autoritățile norvegiene pe criterii religioase și de corecție aplicată minorilor, în vederea adopției de către cetățeni norvegieni.
Tatăl, Marius Bodnariu, este cetățean român, iar potrivit „jus sanguinis”, copiii născuți dintr-un cetățean român sunt la rândul lor cetățeni români, se arată în comunicat. Marius Bodnariu, cetățean român, este căsătorit cu o cetățeană norvegiană, Ruth Johanne Bodnariu. Împreună, cei doi soți au cinci copii și sunt stabiliți în Norvegia de aproximativ 10 ani.
Pe 16 noiembrie, Protecția Copilului (Barnevernet) a luat cele două fete de la școală fără informarea părinților. Câteva ore mai târziu, funcționarii de la Protecția Copilului au venit la domiciliul familiei Bodnariu și, în lipsa tatălui care se afla la serviciu, au preluat cu forța și pe cei doi băieți ai familiei, lăsând-o pe mamă cu mezinul de trei luni.
„A doua zi, 17 noiembrie, față de familie s-a mai luat o măsură susceptibilă de a fi abuzivă. Reprezentanții Protecției Civile s-au prezentat la reședința familiei, însoțiți de patru polițiști, fără niciun document oficial, și au luat copilul de trei luni, declarând că mama este periculoasă. Pe de altă parte, tatăl a fost arestat sub acuzația de ‘abuz asupra copilului'”, precizează Avocatul Poporului în comunicatul de presă.
Sursa citată precizează că modalitatea în care au acționat reprezentanții instituției norvegiene este susceptibilă de a fi în contradicție cu articolul 99 din Constituția Norvegiei, care prevede că „nicio persoană nu poate fi reținută, cu excepția cazurilor determinate de lege și în modul prevăzut de lege. Pentru arestarea fără mandat ori detenția ilegală ofițerul implicat răspunde în justiție față de persoana reținută”.
„În cazul petrecut în Norvegia este posibil să fi existat abuzuri de putere și de drept, săvârșite de către autoritățile pentru protecția copilului. De asemenea, este posibil să se fi încălcat mai multe norme din legislația internațională în domeniul drepturilor omului”, se mai arată în comunicat.
Dispozițiile articolului 8 alin. (1) și (2), coroborate cu dispozițiile articolului 14 din Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului prevăd că statele părți se obligă să respecte dreptul copilului de a-și păstra identitatea, inclusiv cetățenia, numele și relațiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nicio imixtiune ilegală. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identității sale, statele părți vor asigura asistența și protecția corespunzătoare pentru ca identitatea acestuia să fie restabilită cât mai repede posibil.