Salariul de bază minim brut în România. Avocatul Poporului: Nu acoperă nevoile zilnice ale românilor

Salariul de bază minim brut nu acoperă nevoile zilnice ale românilor, potrivit unui raport al Avocatului Poporului privind respectarea dreptului la muncă.

Salariul de bază minim brut nu acoperă nevoile zilnice ale românilor

Ecaterina Mirea, adjunct al Avocatului Poporului, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că stabilirea unui salariu mediu minim brut pe ţară decent ar contribui la reducerea numărului persoanelor care trăiesc în prag de sărăcie.

Citeşte şi Scutirea de la plata impozitului pentru HORECA ar putea fi prelungită. Propunerile Ministerului de Finanţe

Potrivit acesteia, un salariu minim brut decent ar facilita accesul la servicii medicale, creşterea nivelului de trai şi accesul la educaţie al copiilor din aceste familii.

Alte articole

Ce taxe plătește un angajator român în ianuarie 2025 pentru salariul minim brut de 4.050 lei

Pensiile ar putea fi indexate cu rata inflaţiei. Anunţul făcut de Avocatul Poporului după ce sindicatele au reclamat neconstituţionalitatea ordonanţei-trenuleţ

Adjunctul Avocatului Poporului a mai precizat că salariul minim brut pe ţară trebuie actualizat periodic şi în timp util ori de câte ori intervin modificări de nivel economic şi social în România. Ecaterina Mirea a mai spus că în România se menţine un nivel ridicat al şomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, anume de aproximativ 20%.

Potrivit reprezentantului Avocatului Poporului, deşi la nivelul ţării există un deficit de personal în domenii precum construcţii, HORECA, agricultură, transporturi rutiere, statul român apelează la muncă externă.

Printre măsurile propuse de Avocatul Poporului în raportul privind respectarea dreptului la muncă se numără aceea ca Planul naţional de formare profesională a şomerilor şi persoanelor aflate în căutare unor locuri de muncă să fie adaptat „nevoilor concrete” ale pieţei muncii.

„Sunt o serie de deficienţe pe care le întâlnim în petiţiile pe care le primim la instituţie şi aici avem în vedere: neevidenţierea orelor de muncă prestate în afara programului, nerespectarea timpului de lucru şi de odihnă. Au fost situaţii în care petenţii s-au plâns la noi de faptul că au fost puşi să-şi semneze de concediu fără plată şi din cauza acestor cereri au rămas fără indemnizaţia de şomaj. În acest context, noi considerăm că sunt o serie de practici abuzive ale angajatorilor pe care le-au constatat şi inspectoratele teritoriale de muncă, dar petenţii au oarece reticenţă în a-şi susţine aceste plângeri în faţa inspectorilor de muncă, de teama de a nu-şi pierde locul de muncă”, a spus adjunctul Avocatului Poporului în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit Agerpres. 

Aceasta a mai precizat că angajatul trebuie să beneficieze de minime garanţii legislative din care să reiasă că, în cazul în care ar apela la ITM, nu poate fi supus sancţiunilor disciplinare.

Citeşte şi Ce salariu trebuie să ai în prezent pentru a primi o pensie de 1.500 de lei peste 30 de ani. Sfaturile specialiştilor pentru tinerii cu venituri minime

„În ceea ce priveşte problemele legate de testare şi vaccinare (…) în vara anului 2020 am avut foarte mulţi petenţi care s-au plâns de faptul că, deşi îşi terminase perioada de izolare în momentul în care se întorceau la locul de muncă, după cele 14 zile angajatorul le cerea un test negativ ca să poată fi primiţi la locul de muncă. Noi am sesizat Ministerul Muncii, inspectoratele teritoriale de muncă şi Inspecţia Muncii, care ne-au sprijinit în a mediatiza legislaţia aplicabilă în domeniu, în sensul că nu era obligatorie prezentarea acelui test”, a declarat adjunctul Avocatului Poporului.

Ea a afirmat că un alt aspect care a făcut obiectul petiţiilor şi sesizărilor din oficiu din acest an a fost cel privind obligarea angajatului să se vaccineze împotriva COVID-19.

„Apreciem că este necesară reglementarea unei proceduri de testare la locul de muncă care sa corespundă contextului epidemiologic pentru care a fost creată şi întocmirea de către Institutul Naţional de Sănătate a unui ghid de gestionare a situaţiilor generate de infecţia cu virusul SARS-CoV-2”, a declarat Ecaterina Mirea.

Raportul arată că eventualele soluţii legislative care ar condiţiona exercitarea dreptului la muncă de obţinerea certificatului de vaccinare sau testare, sub sancţiunea încetării sau suspendării raportului de muncă, reprezintă măsuri restrictive, de natură a încălca dreptul la muncă şi protecţie socială, a semnalat adjunctul Avocatului Poporului.

Ea a spus că, pentru asigurarea sănătăţii şi stabilităţii raporturilor de muncă, trebuie păstrat un echilibru între interesul general şi cel individual al persoanei.

Ecaterina Mirea a adăugat că, în opinia Avocatului Poporului, măsurile dispuse trebuie să protejeze sănătatea şi viaţa şi nu să devină sancţiuni pentru persoane care, din diverse motive personale, pecuniare sau de convingere aleg să nu se vaccineze sau să se testeze din surse proprii.