Conform credinţei populare, legenda Babelor este asociată cu Baba Dochia, responsabilă de venirea iernii, care, începând cu 1 martie şi până pe data de 9 martie, începe să-şi lepede cojoacele, semn că vremea devine tot mai călduroasă.
Astfel, cea mai strașnică și capricioasă dintre toate babele este considerată BABA DOCHIA, care stă la cumpăna dintre iarnă și primăvară, dintre anul nou și anul vechi.
Vremea capriciasă din ZILELE BABELOR este pusă pe caracterul BABEI DOCHIA, iar, dacă se încălzește treptat, se spune că BABA DOCHIA își leapădă cojoacele. Fiecare cojoc este luat de celelalte babe, numite după zilele săptămânii: Lunica, Martica, Marcuriana, Joița, Virița, Sitița și Domnica.
De pe 1 pana pe 9 martie fiecare isi alege o zi, sau mai bine zis o baba, asa cum va fi vremea in acea zi asa este si firea omului respectiv spun unii batrani. Altii spun ca asa cum este vremea in acea zi asa va fi si urmatorul an pentru omul respectiv.
Cum se alege Baba
Legat de alegerea unei zile/babe, circulă în popor două variante. Prima dintre ele şi cea mai simplă este alegerea după bunul plac a unei zile, cu menţiunea că această alegere trebuie să fie făcută înainte de intervalul 1-9 martie.
O altă variantă este alegerea babei în funcţie de ziua de naştere. De exemplu, o persoană născută între 1 şi 9 (valabil pentru orice lună), va avea baba conform cu ziua respcectivă. În caz că data naşterii este formată din două cifre, alegerea babei se face astfel: dacă cineva este născut pe 28 mai, baba se calculează astfel: 2+8=10, 1+0= 1, astfel că baba va fi pe 1 martie.
Durata în care este purtat mărțișorul variază de la zonă la zonă. Există regiuni în care se poartă pe durata zilelor babelor (9 zile). În unele zone se poartă câte 12 zile, iar în altele, o lună întreagă.
În unele sate din Transilvania, mărțișorul se agăța la porți, ferestre sau la coarnele animalelor, pentru ca acestea să fie sănătoase și productive. De asemenea, în Doborgea, Mărțișorul se purta până la venirea berzelor, după care era aruncat spre înaltul cerului.
Ziua de 1 Martie mai este legată și de alte tradiții și obiceiuri populare. Se spune că gospodinele nu au voie să dea cu mătura sau să spele, pentru a nu aduce înapoi gerul Babei Dochia și pentru a nu da norocul afară din casă. Ele au voie, în schimb, să facă de mâncare.
Tot astăzi, în prima zi de primăvară, este bine să consumi vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate. Pe 1 martie nu este bine să te cerți cu nimeni, pentru că altfel riști să ai dispute până la venirea toamnei.
În familiile tradiționale, când personalitățile feminine se întâlneau, adesea se întâmpla ca acestea să intre în conflict. Astfel, „Baba” nu simboliza o bătrană urâtă și rea, ci o femeie care își câștigă propria autoritate. Pentru că primele zile ale lunii martie au prezentat întotdeauna o instabilitate atmosferică crescută, asocierea fiecărei femei cu una dintre cele nouă zile era percepută înainte ca o responsabilizare și o metodă de educare spre autocontrol și conștientizare a propriilor îndatoriri în cadrul familiei. Fiecare dintre cele nouă zile, în funcție de vremea pe care o aducea, dezvaluia caracterul, calitățile și defectele fiecărei femei în parte.
Îți poți calcula Baba în funcție de ziua de naștere. Dacă ziua se află între 1 și 9 ale oricărei luni atunci și baba va fi în ziua respectivă, de exemplu daca este cineva născut pe 7 Februarie Baba lui va fi pe 7 Martie ; dacă data nașterii este formată din doua cifre atunci se procedează astfel : de exemplu cineva este nascut pe 29 Decembrie, ziua în care îi pică Baba se calculeaza astfel 2 + 9 = 11 => 1 + 1 = 2, deci Baba este pe 2 Martie.
TRADIŢII DE MĂRŢIŞOR. Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Mărţişor. Tradiții și obiceiuri românești legate de sărbătoarea Mărțișorului. 1 MARTIE MARTISOR. Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman. Mărţişorul poartă noroc. Mărţişorul ne apară de forţele malefice. Mărţişorul previne îmbolnăvirea în lunile care urmează lui martie. Mărţişorul ţine deoparte deochiul. Mărţişorul nerotejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui.
TRADIŢII DE MĂRŢIŞOR. Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărţişorul. De Mărţişor, vechiul se reînnoieşte, iar tradiţiile, obiceiurile şi datinile vechi de mii de ani sunt readuse în centrul atenţiei. Iată câteva din cele mai frumoase şi cunoscute tradiţii şi obiceiuri româneşti legate de sărbătoarea Mărţişorului:
În mod tradiţional, Mărţişorul se prinde în piept sau la mâna înainte de răsăritul soarelui, în zorii zilei. Purtat la încheietura mâinii sau în piept, şnurul în firicele de alb şi roşu capătă semnificaţii aparte. Albul semnifică masculinitatea, raţiunea şi sobrul asociat masculinităţii, iar roşul simbolizează feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a trăi. Femininul se îmbină cu masculinul, vara se împacă cu iarnă, căldură se întrepătrunde cu frigul creând o uniune perfectă, un simbol perfect. Un mărţişor… Împletirea albului şi a roşului sugerează şi înnoirea ciclului vieţii. Cu toate acestea, unii etnografi sunt de părere că sărbătoarea Mărţişorului reprezintă de fapt revenirea la viaţă a naturii după Marele Potop menţionat în Biblie.
Tradiţia spune că mărţişorul trebuie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 martie până când se arată primăvara, se aude cucul cântând, până înfloresc cireşii ori trandafirii, până vin berzele sau rândunelele. După, mărţişorul nu se aruncă, ci se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc.
TRADIŢII DE MĂRŢIŞOR. De asemenea, se spune că persoană care poartă mărţişor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie (în unele zone mărţişorul se poartă fie pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit) va avea noroc tot timpul anului. Pentru persoană respectivă, restul anotimpurilor vor fi precum primăvară. Pline de speranţa, de început, de căldură, de optimism…