„Economia mondială rulează cu un singur motor de creștere — cel american. Aceste evoluții nu duc la prognoze optimiste”, a avertizat economistul-șef Kaushik Basu, care a adăugat că scăderea prețului la țiței reprezintă un avantaj pentru unele state.
„Prețul mai scăzut al țițeiului, care ar urma să se mențină în 2015, a redus inflația pe plan mondial și va duce probabil la o întârziere a majorării ratelor dobânzilor în statele dezvoltate. Aceste evoluții creează o oportunitate pentru țările care importă țiței, cum ar fi China și India”, a declarat oficialul Băncii Mondiale.
Banca Mondială: România va înregistra o creştere economică de 2,9% în acest an
Acesta a avertizat că statele exportatoare de țiței, cum ar fi Rusia, vor fi afectate de declinul prețului la țiței. Banca Mondială estimează că PIB-ul Rusiei se va contracta cu 2,9% anul acesta și va crește cu doar 0,1% anul viitor.
Zona euro ar urma să înregistreze un avans de 1,1% în 2015 și de 1,6% în 2016 și 2017, în timp ce Japonia va înregistra o expansiune de 1,2% anul acesta și de 1,6% anul viitor.
Banca Mondială a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei SUA la 3,2% în 2015, de la 3% estimat în iunie. Avansul se va modera la 3% în 2016 și la 2,4% în 2017.
PIB-ul Chinei ar urma să urce cu 7,1% în 2015, cu 7% în 2016 și cu 6,9% în 2017, pe fondul retragerii graduale a măsurilor de stimulare fiscală.
Banca Mondială estimează că economia românească va crește cu 2,9% în acest an, după un avans de 2,6% în 2014.
BM a revizuit în scădere ușoară, la 2,6%, estimările privind creșterea economică înregistrată anul trecut de România, după ce, în octombrie 2014, instituția prognoza un avans de 2,7%.
Încetinirea economiei românești de la 3,5% în 2013 până la 2,6% în 2014 va fi urmată, potrivit raportului elaborat de Banca Mondială, de o accelerare a creșterii până la 2,9% în acest an, urmată de un avans de 3,2% în 2016 și unul de 3,9% în 2017.
La nivel regional, Banca Mondială estimează că avansul în regiunea Europa emergentă și Asia Centrală (în care este inclusă și România) a încetinit până la 2,4% în 2014, de la 3,7% în 2013, ca urmare a unei contracții dramatice în Ucraina, slăbiciunilor din Rusia și din zona euro, precum și încetinirii intrărilor de capital.