Banca Mondială, raportul care dezvăluie cum ar fi pus USR în pericol siguranța națională dacă rămânea la guvernare

Banca Mondială a propus Guvernului patru scenarii de reformă pentru pensiile militare după gafele stipulate de USR în PNRR. Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie cu prestaţia medie în sistemul general de pensii, potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială – sinteză, dat duminică publicităţii de Ministerul Muncii.

Pe fond, toate partidele par de acord cu acest demers, cu o clarificare extrem de importantă: pensiile ocupaționale nu sunt considerate pensii speciale. În țările NATO, pensiile militarilor sunt pensii de serviciu, lucru firesc, cu atât mai mult în această perioadă complicată din punct de vedere geo-politic, cu un război sângeros în Europa. Confuzia care a adus proteste de stradă şi dezbateri aprinse în studiourile de televiziune vine de la guvernare US. Se pare că ministrul Cristian Ghinea a făcut această confuzie în PNRR. Cu o greșeală amatoristică, USR nu a mai făcut diferența între pensiile ocupaționale și cele speciale și le-a pus pe toate la un loc.

Or, acum Banca Mondială vine și spune cât de greșită este o astfel de abordare. Tăierea pensiilor ocupaționale ale MApN sau MAI ar afecta exact sistemele cheie din perioada aceasta, adică cele care asigură ordinea și siguranța din România, stat care are cea mai lungă graniță cu Ucraina.

Ce propune Banca Mondială pentru a corecta greşelile stipulate de Cristian Ghinea în PNRR

Alte articole

VIDEO Cristian Ghinea îl numea pe Nicușor Dan „Mesia din debara”, în trecut, acuzându-l că are apucături dictatoriale: „Nu vorbește cu nimeni, nu dă telefoane, nu răspunde la telefoane”

Cristian Ghinea nu-l vrea pe Nicușor Dan la prezidențiale și crede în continuare în Elena Lasconi! “Ea are 1.7 milioane de voturi, nu văd de ce am schimba candidatul”

Un prim scenariu presupune menţinerea actualelor prevederi legislative. Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

Premierul contrazice Comisia Europeană. Nicolae Ciucă: „Pensiile militare nu intră la capitolul ‘pensii speciale’”
În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem, se menţionează în document.

Al doilea scenariu presupune o perioadă de referinţă de 12 luni. Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

Al treilea scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem. Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.

EXCLUSIV Marius Budăi: „În PNRR nu se precizează la ce se face referire prin pensii speciale. Nu se pot rezolva inechităţile neprofesionist, punând toate în aceeaşi căciulă” VIDEO
Scenariul cu numărul 4 evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră. Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.

Potrivit datelor Caselor de Pensii Militare, în 2019, cheltuielile cu pensiile militare ajungeau la 8,04 miliarde lei, din care contribuţii plătite ale participanţilor la planul militar de 3,532 miliarde lei, la un număr de 177.063 de beneficiari. Impactul cheltuielilor cu pensiile militare era de 0,76% din PIB. În 2022, la 197.134 de beneficiari, cheltuielile erau de 10,178 miliarde lei, respectiv 0,71% din PIB.