În schimb, Banca Mondială şi-a redus semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în următorii doi ani, când PIB-ul României ar urma să crească cu 3,7% respectiv 3,4%, cu 0,4 puncte procentuale respectiv 0,6 puncte procentuale mai puţin decât în luna ianuarie.
De asemenea, Banca Mondială estimează că regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA), care include şi România, va înregistra în 2016 o creştere de 1,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna ianuarie, urmând să accelereze la 2,5% în 2017 şi 2,8% în 2018.
Citeşte şi: BNR pregăteşte un plan de investiţii care să ducă România la o creştere economică de 5% pe an
„Ţările care sunt orientate spre sau sunt membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi din ce în ce mai mult Ucraina) vor beneficia de pe urma revenirii cererii la export sprijinită de o depreciere a cursului de schimb (Bulgaria, Polonia, România şi Ucraina). Partea de vest a regiunii ECA se confruntă cu riscuri asociate cu incertitudinea politică. Creşterea polarizării politice ar pune în pericol independenţa unor instituţii economice cheie. În condiţiile în care regiunea rămâne puternic dependentă de legăturile financiare şi comerciale cu zona euro, o încetinire a creşterii în zona euro ar genera un avans sub aşteptări în ECA. Pe partea pozitivă, dacă preţul petrolului nu va creşte semnificativ, aşa cum se preconizează, inflaţia va rămâne scăzută, dobânzile ar putea fi reduse, conturile curente şi cursurile de schimb se vor întări iar producţia va creşte”, apreciază Banca Mondială.
Pe ansamblu, Banca Mondială estimează că avansul economiei mondiale va fi de 2,4% în acest an, în loc de 2,9% cât preconiza în luna ianuarie, ca urmare a creşterii modeste înregistrate de economiile avansate, preţului redus la materii prime şi diminuării fluxurilor de capital, arată Agerpres.
Cu o creştere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, România şi Suedia au înregistrat cea mai mare creştere economică din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) şi Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 1,4%).
În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, susţinută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creştere să încetinească la 3,7%.