Banca Mondială: Turbulenţele din zona euro pot declanşa o nouă criză financiară mondială

Instituţia financiară cu sediul la Washington consideră că turbulenţele din zona euro au potenţialul de a declanşa o nouă criză financiară mondială. BM anticipează o contracţie de 0,3% a Produsului Intern Brut al zonei euro, revizuind estimarea anterioară de plus 1,8%, scrie MEDIAFAX.

Pentru SUA, prognoza de creştere economică a BM a fost coborâtă de la 2,9% la 2,2% în 2012.

„Chiar şi aceste cifre mult mai slabe sunt foarte nesigure. Declinul din Europa şi creşterea mai slabă de pe pieţele emergente generează riscul ca cele două evoluţii să se antreneze reciproc, rezultând într-un deznodământ şi mai negativ”, avertizează BM în raportul Perspective Economice Globale prezentat miercuri.

China a anunţat miercuri că investiţiile străine directe au scăzut în decembrie în cel mai accentuat ritm din iulie 2009, evoluţie care justifică temerile BM că economiile emergente ar trebui să se pregătească pentru vremuri grele, scrie MEDIAFAX.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

RAPORT UniCreditBank: Ne așteptăm la creșterea prețurilor la alimente în 2025. TVA s-ar putea majora cu 2 la sută

Prognozele de creştere economică înaintate de bancă presupun că zona euro va reuşi să depăşească, chiar şi cu mari dificultăţi, criza datoriilor de stat, potrivit declaraţiilor lui Justin Lin, economistul şef al BM.

În cazul unui eşec, condiţiile economice din cele mai afectate trei sau patru state se vor deteriora semnificativ, iar pieţele de capital vor îngheţa, criza urmând să fie „mai îndelungată şi mai profundă decât ultima (cea din 2008-2009 – n.r.)”, fără să „cruţe” nicio ţară, consideră oficialul.

Economia globală a crescut anul trecut cu 2,7%, după un avans de 4,1% în 2010 şi o contracţie de 2,3% în 2009, potrivit estimărilor BM.

Revizuirea prognozei de creştere economică globală efectuată miercuri, de 1,1 puncte procentuale, este cea mai drastică din ianuarie 2009, când instituţia a redus prognoza pentru acel an cu 2,1 puncte procentuale.