Banca Mondială: Un copil născut astăzi în România atinge jumătate din potenţialul de productivitate a unui adult

„Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potenţialul de productivitate a unui adult complet educat şi sănătos”, potrivit celei mai recente actualizări a Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară nivelul de dezvoltare al capitalului uman în perioada pre-pandemică, la nivel global.

Indexul Capitalului Uman (HCI), lansat pentru prima dată în 2018, măsoară nivelul de cunoştinţe şi abilităţi, pe care un copil născut astăzi se poate aştepta să îl obţină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educaţiei şi sănătăţii precare într-o anumită ţară.

Raportul din acest an include o analiză a dezvoltării capitalului uman, efectuată timp de zece ani, în perioada 2010-2020, în 103 ţări, inclusiv în România. Această analiză arată că un copil născut astăzi în România va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate adecvate. Potenţialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani.

Această valoare este mai mică decât media din regiunea Europa şi Asia Centrală, ce include şi ţările cu venituri ridicate.

Alte articole

Babasha, artistul care a urcat pe scenă cu Coldplay, va fi tătic! Iubita cântărețului este însărcinată: „Femeia asta este darul meu de la Dumnezeu”

Anca Dumitra, imagini emoționante cu fiul ei. Geaninuța din Las Fierbinți este o mamă extrem de mândră

HCI este alcătuit din şase indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani; anii de şcolarizare estimaţi ai copilului; rezultatele armonizate ale testelor; calitatea învăţării; rata de supravieţuire a adulţilor şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere (datele privind acest ultim indicator nu sunt disponibile pentru România). Datele sunt calculate pentru 174 de ţări ce acopereau 98% din populaţia lumii în martie 2020, oferind o referinţă pre-pandemică cu privire la sănătatea şi educaţia copiilor.

„Valoarea HCI a României reflectă nevoia unor îmbunătăţiri urgente a rezultatelor în sănătate şi educaţie: un copil din România se poate aştepta să finalizeze 11,8 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Un copil în Franţa se poate aştepta să finalizeze 13,8 ani. Atunci când anii de şcolarizare sunt ajustaţi la calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învăţare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani faţă de perioada de şcolarizare”, precizează Banca Mondială.

De asemenea, cei care studiază în România obţin un scor de 442 pentru rezultatele învăţării pe o scară în care 625 reprezintă un nivel avansat şi 300 reprezintă un nivel minim. În ceea ce priveşte sănătatea, procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani se ridică la doar 88%, comparativ cu, 93% în Franţa sau 95% în Suedia.

„Încă o dată, Indexul Capitalului Uman atrage atenţia asupra faptului că România trebuie să investească urgent în sănătatea şi educaţia copiilor săi. Banca Mondială se angajează să sprijine autorităţile române în eforturile lor de a investi mai mult şi de a investi mai inteligent în capitalul uman, pentru a accelera progresul către o lume în care toţi copiii se pot aştepta să primească o educaţie de calitate în clasă sau online şi să poată intra în piaţa muncii ca adulţi sănătoşi, calificaţi şi productivi”, a spus Tatiana Proskuryakova, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

Indexul Capitalului Uman dat publicităţii de Grupului Băncii Mondiale în 2020 arată că în perioada pre-pandemică, majoritatea ţărilor au făcut progrese constante în întărirea capitalului uman al copiilor, cei mai mari paşi fiind făcuţi în ţările cu venituri mici. În ciuda acestui progres şi chiar înainte de efectele pandemiei, un copil născut într-o ţară tipică s-ar putea aştepta să-şi realizeze doar 56% din potenţialul capital său uman, în raport cu un standard de referinţă cu servicii complete de educaţie şi sănătate.

„Guvernele din Europa şi Asia Centrală au prioritizat bine investiţiile în sănătate şi educaţie, ce reprezintă motoarele principale ale creşterii şi dezvoltării. Cu toate acestea, provocările declanşate de COVID-19 necesită un răspuns politic mai puternic, inclusiv o mai mare utilizare a tehnologiei pentru dezvoltarea furnizării serviciilor şi a unor programe îmbunătăţite de asistenţă socială, pentru a ne asigura că oamenii continuă să primească servicii de educaţie şi sănătate de calitate”, a spus Anna Bjerde, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Grupul Băncii Mondiale colaborează îndeaproape cu Guvernul român pentru a dezvolta soluţii pe termen lung, menite să protejeze şi să investească în oameni atât în timpul cât şi după pandemie, inclusiv prin mai multe intervenţii: îmbunătăţirea accesului şi a calităţii serviciilor de sănătate publică selectate în cadrul proiectului de reformă în sectorul sănătăţii în valoare de 250 milioane de euro, prin consolidarea furnizării serviciilor de sănătate, guvernanţa sectorului de sănătate publică şi răspunsul la COVID-19; Creşterea asigurării asistenţei medicale primare pentru comunităţile vulnerabile şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor din sănătate – Program pe bază de rezultate în sectorul sanitar din România, în valoare de 500 milioane de euro. Sprijinirea sistemului educaţional în eforturile sale de a face faţă provocărilor COVID -19 şi de a gestiona continuitatea procesului de învăţare prin utilizarea unor resurse disponibile în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Secundar în România (ROSE), în valoare totală de 200 milioane de euro, pentru achiziţionarea de dispozitive digitale pentru elevii de liceu defavorizaţi, precum şi pentru a îmbunătăţi şi accelera învăţarea prin clase remediale, îndrumare, consiliere facilitate de granturile aflate în implementare în cadrul proiectului.

Grupul Băncii Mondiale este una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie. Va implementa proiecte în valoare totală de până la 160 de miliarde de dolari ca sprijin financiar pe parcursul a 15 luni pentru a ajuta peste 100 de ţări să îi protejeze cei săraci şi vulnerabili, să sprijine companiile şi să susţină redresarea economică.

Citeşte şi Începe campania de vaccinare antigripală în România. Primele doze de vaccin, distribuite DSP-urilor. Cine are prioritate