Statele Unite au promis să anunţe în următoarele săptămâni un candidat pentru şefia BM, deţinută întotdeauna de un american, în timp ce oficiali din Brazilia şi Mexic s-au angajat ca procesul de selecţie să fie deschis pieţelor emergente, relatează Bloomberg.
„Este foarte important să continuăm să avem o conducere puternică, eficientă în această instituţie”, a afirmat miercuri secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, la câteva ore după ce Zoellick a anunţat că se va retrage la încheierea mandatului său de cinci ani.
Summers şi-a exprimat interesul pentru conducerea Băncii Mondiale şi are şi susţinători în interiorul administraţiei Obama, dar postul îi va reveni lui Clinton dacă aceasta va dori acest lucru, au spus sursele.
Clinton a declarat anterior că nu intenţionează să păstreze funcţia de secretar de stat dacă Obama va câştiga al doilea mandat de preşedinte al SUA, dar a negat că ar fi interesată de postul de la Banca Mondială.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a reiterat miercuri această poziţie.
„Secretarul de stat a răspuns acestei întrebări în mai multe rănduri, anul trecut. A spus că nu este interesat, iar punctul său de vedere nu s-a schimbat”, a arătat Nuland la un briefing de presă. Summers nu a fost disponibil pentru comentarii.
Oficiali din China, Brazilia şi Mexic şi-au exprimat deja sprijinul pentru ca Banca Mondială să fie condusă de un reprezentant din afara SUA, posibil dintr-o ţară emergentă.
„Nu există niciun motiv ca preşedintele BM să provină dintr-o anumită ţară. Pieţele emergente au dreptul să candideze pentru conducerea Băncii Mondiale”, a declarat ministrul de Finanţe din Brazilia, Guido Mantega.
Punctul său de vedere a fost susţinut de guvernatorul băncii centrale din Mexic, Agustin Carstens, şi de purtătorul de cuvânt al ministerului de Finanţe din China, aceştia afirmând că şeful Băncii Mondiale ar trebui să fie ales după merit nu după reguli prestabilite.
Campania pentru şefia BM va testa capacitatea ţărilor emergente de a susţine un candidat, la opt luni după ce nu au reuşit să facă o nominalizare comună la conducerea FMI.
Prin convenţie, Banca Mondială a fost întotdeauna condusă de un american, iar FMI de un european. Numinalizarea pentru preşedinţia BM trebuie aprobată de board-ul instituţiei financiare.
„Ţările emergente vor propune nişte candidaţi, dar rezultatul cel mai probabil este că va câştiga un candidat american, aşa cum s-a întâmplat la FMI”, a declarat Uri Dadush, director pentru economie internaţională la Carnegie Endowment for International Peace în Washington.
Ministrul de Finanţe al Franţei, Christine Lagarde, a fost ales director general al FMI cu sprijinul SUA şi al unor naţiuni precum Brazilia, pentru funcţie candidând şi mexicanul Carstens.