Băncile au pierderi de 5 miliarde de lei din introducerea proceselor colective pe clauze abuzive

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea.

Cu toate aceastea, se pare că au exsistat bănci care au susţinut că impactul este minim şi că nu ar putea pierde niciun proces.

Potrivit unor surse judiciare, studiul de impact arată o deteriorare a situaţiei financiare doar în cazul a două bănci mari, însă nici în această situaţie nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo instituţie de credit să intre în faliment ca urmare a aplicării prevederii.

Alte articole

Dispar banii de pe card înainte de Paşte. Anunţ alarmant de la ANAF pentru toţi românii

Anunţul BNR despre economiile românilor în aur şi valută după ce războiul comercial a fost pus pe pauză

De altfel, procesele colective împotriva furnizorilor şi prestatorilor pentru populaţie reprezintă o reglementare ce face parte din directivele europene.

Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod de procedură civilă, care ar permite asociaţiilor de consumatori şi ANPC să ceară în instanţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.

În cazul în care Guevrnul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.