Bancnota de 2.000 de lei cu eclipsa din 1999 este printre puţinele emise din România realizate din polimeri. Atât compoziţia, cât şi textura au reprezentat o premieră în Europa, la acea vreme.
Acum, bancnota de 2.000 de lei care ilustrează eclipsa de soare din 1999 le poate aduce posesorilor bani frumoşi, chiar şi după mai bine de 20 de ani. Astfel de bancnote se vând pe Internet, iar preţul cerut pentru un astfel specimen variază între 1.000 şi 2.000 de lei.
Bancnotele cu eclipsa din anul 1999 au fost emise de Banca Naţională a României pentru o perioadă scurtă, motiv pentru care acum sunt la mare căutare de către colecţionarii de rarităţi.
Pentru a marca eclipsa totală de soare din 11 august 1999, Banca Naţională a României a emis o bancnota din polimer, în valoare de 2.000 de lei. A fost primul astfel de specimen pus în circulaţie în Europa şi în emisfera nordică.
O serie specială a acesteia (001A), limitată la un milion de exemplare, a fost pusă în circulaţie pentru o perioadă scurtă de timp. Nu se uda, nu se uza, nu se mototolea şi avea un miros specific care aducea a… industrial, conform Dcnews.
Specialiştii spun că nu orice bancnotă cu eclipsa din 1999 este bună de cumpărat. Colecţionarii de astfel de bancnote sunt interesaţi să cumpere în special exemplarele care au seria 001A.
Potrivit site-urilor unde se comercializează acest gen de bancnote, valoarea acestora era mult mai mare în urmă cu patru-cinci ani. Spre exemplu, în 2017, pe o bancnotă în valoare de 2000 de lei şi cu eclipsa din 1999, cu seria cerută de colecţionari, se putea încasa până la 40.000 de lei.
Primii bani româneşti de hârtie au fost emişi în 1877 de Ministerul Finanţelor pentru acoperirea cheltuielilor generate de Războiul de Independenţă. Începând din 2005, toate bancnotele sunt realizate pe suport polimer. Această tehnologi, utilizată de BNR în premieră europeană, are grad sporit de siguranţă, rezistenţă la circulaţie, costuri mai mici şi procesare automatizată. De asemenea, sunt mai curate decât cele realizate pe hârtie, nu absorb umezeala, uleiurile, bacteriile şi, fiind reciclabile, respectă mediul înconjurător.
Citeşte şi: Guvernul pregăteşte ridicarea restricţiilor COVID-19. Când ar urma să scape românii de starea de alertă