Un scotian apeleaza un nr. de 898989… .
– Ce faci, iubitule, esti singur?
– Da.
– Fac orice pentru tine, iubitule.
– Ok. Atunci inchid eu telefonul si ma suni tu.
***
Trei soferi ajung la poarta Raiului. Ii ia Dumnezeu pe fiecare la intrebari, primul fiind un italian:
-Ia zi,tu cum ai murit?
-Pai mi-am cumparat un Ferrari,am mers pe autostrada spre Milano cu 340km/h, n-am putut sa iau o curba, am intrat in parapet si am murit pe loc.
-Bine,poti sa intri.
Al doilea,un german:
-Tu cum ai murit?
Mi-am luat un Porsche, am mers pe autostrada, o cinsterna a pus frana brusc in fata mea, nu am mai putut opri, explozie mare, am murit pe loc…
-Bine, poti intra si tu.
Al treilea,un roman:
-Tu ce ai patit?
-Mi-am luat un X 5 si am murit de foame.
***
Doi prieteni stau de vorbă:
– Şi ce zici, ce mai faci? Cum o mai duci?
– Hmmm… nu prea bine.
– Păi cum aşa? Ce ai păţit?
– Aaa… stai să-ţi povestesc. Mă duc eu aseară acasă la una să-i duc nişte acte. Urc scările, sun la uşă şi… îmi deschide una tare, nene. Să vezi tu buze la ea, să vezi ce ochi galeşi, ce dotări, ce păr lung frumos…
– Şi?
– Deh, ochii văd, inima cere, conştiinţa nu şi nu. Mă invită tipa în casă, mă aşez pe un fotoliu, ea pe o canapea… să vezi ce glezne avea, ce gambe bine arcuite, ce coapse i se întrezăreau de sub capoţelul ăla fin… Da’ deh… ochii văd, inima cere, conş-tiinţa nu şi nu. Şi mai vorbirăm noi, mă servi cu o cafea şi când se apleca să-mi pună ceaşca în faţă o minunăţie de balcoane ce mi se arătară sub ochi mai să mi se taie răsuflarea.
– Şi?
– Păi nah… ochii văd, inima cere, conştiinţa nu şi nu… Şi îi dădui eu actele pentru care venisem şi unde nu se duce tipa şi se apleacă să deschidă un sertar să le pună şi să fi văzut ce fund avea, da’ conştiinţa…
– Da’ mai dă-o în mă-sa de conştiinţă!
– Deh, tată, aşa am zis şi eu, da’ acum mă cheamă ăştia să dau cu subsemnatul pe la Poliţie.