”A apela obtuz şi trivial la ofensarea cuiva pe care nu-l cunoşti, a-ţi cultiva maliţios, neinspirat, imaginarul şi aşa sărac, a confunda cotidian duhovnicescul cu prea omenescul, altruismul pastoral cu autoritarismul local, a te livra celorlalţi exclusiv în cheie autoritaristă fără nicio acoperire în autentica autoritate, iată doar câteva dintre simptomele unui jenant autosabotaj, căruia unii i-ar putea descrie principala cauză prin cuvintele: «a sta cam prost cu caracterul»”, spune Vasile Bănescu.
Vasile Bănescu a explicat, într-o postare pe Facebook, ce înseamnă ”a sta cam prost cu caracterul”?.
”(….) Aşadar modul mai mult sau mai puţin nuanţat în care reacţionăm, relaţionăm, comunicăm sau înfăptuim, ne construieşte, ne dezvăluie, ne reprezintă. Pe noi, cei din noi înşine. Suntem, aşadar, ceea ce exprimăm în varii feluri ca persoane întoarse cu faţa sau, din păcate, cu spatele spre ceilalţi. În jurul nostru, ca un «corp energetic» iradiază continuu caracterul, miezul şi relieful nostru moral, imposibil de camuflat total”, a spus el.
Vasile Bănescu a mai declarat ”depăşirea măsurii în orice denunţă cu precizie «inadecvarea la realitate», o suicidară ratare inclusiv morală”.
”Este cazul oricui se lasă luat de valul tulbure al egolatriei, al lăcomiei de vizibilitate, de întâietate, de autoritarism sterp asupra celorlalţi. E cazul trist al oricui se lasă sedus de strategia rudimentară a invectivei, a judecăţii sumare şi a lui hodoronc-tronc. Când asta se înfiripă şi se consumă în cadrul prin excelenţă delicat în care se operează cu «cele nevăzute», spirituale, lucrurile devin groteşti, ridicole, caricaturale. În esenţă, antihristice. Excesul, adversar inclusiv al virtuţii care străluceşte doar prin discreţie şi moderaţie, nu se asortează nicicum cu straiele unei poziţii publice (arhipăstoreşti)”, continuă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Purtătorul de cuvânt al BOR a mai spus că, într-un asemenea context, ”a sta cam prost cu caracterul” indică ”mai degrabă o surditate şi orbire spirituale, decât acuitate morală sau orice altă virtute predicată, niciodată practicată”.
”Virtutea, când există, presupune un real, oricât de modest, grad de smerenie şi inteligenţă (duhovnicească). A apela, de exemplu, obtuz şi trivial la ofensarea cuiva pe care nu-l cunoşti, a-ţi cultiva maliţios, neinspirat, imaginarul şi aşa sărac, a confunda cotidian duhovnicescul cu prea omenescul, altruismul pastoral cu autoritarismul local, a te livra celorlalţi exclusiv în cheie autoritaristă fără nicio acoperire în autentica autoritate, iată doar câteva dintre simptomele unui jenant autosabotaj, căruia unii i-ar putea descrie principala cauză prin cuvintele: «a sta cam prost cu caracterul». «Doctorul sufletelor», cu acordul pacientului, le vindecă însă pe toate”, conchide el.
Totul a pornit după ce primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, l-a atacat dur pe Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, despre care a spus că dă sentințe pe seama dramelor unor bătrâni chinuiţi de nişte netrebnici.
”În cel mai creştin spirit cu putinţă, «omul fără de păcat» aruncă piatră după piatră, dacă nu zilnic, măcar la două zile, în cea deja crucificată de toate mass-media, aliniindu-se unei «armate» care acţionează concertat şi neobosit pentru a duce la îndeplinire ordinul: «Dacă nu o putem scoate din politică, măcar s-o mai coborâm în sondaje»”, scrie Pandele pe Facebook.