Bani de la Guvern pentru a descuraja defrişările de păduri! Cum poţi să iei 750 de lei pe hectar fără să faci nimic şi aproape 500 de euro dacă plantezi copaci

Guvernul României a anunțat acordarea de compensații financiare în valoare de 754 de lei pe hectar pentru proprietarii de păduri. Banii sunt acordați într-un efort de a descuraja defrișările. Decizia vizează pădurile aflate în arii de protecție strictă integrală (T1), inclusiv arii naturale protejate, rezervații științifice și păduri virgine, precum și pădurile cu funcții speciale de protecție (T2). Tăierea copacilor în aceste zone este fie interzisă complet.

Se dau şi alţi bani pentru păduri de la Guvern. Pentru stimularea creșterii suprafețelor acoperite cu vegetație forestieră, precum și sechestrarea carbonului în sol și în vegetația forestieră instalată, fapt care conduce la reducerea emisiilor de gaze, la dezvoltarea biodiversității și a funcțiilor ecologice și sociale ale terenurilor împădurite, cei ce împăduresc terenurile deținute pot primi bani de la stat, sub forma unei prime numite “primă de sechestrare forestieră”, potrivit Ordinului MMAP 326/2023, apărut săptămâna aceasta în Monitorul Oficial.

Prima are valoarea de 456 de euro pentru fiecare hectar de pădure nouă. Plata primei de sechestrare forestieră se face anual, pe o perioadă de 20 ani, începând cu anul înființării plantației.

DOCUMENT Indemnizaţie de ne-Schengen. Transportatorii români ar putea primi o compensaţie de 40 de euro pe zi

Prin acest program se estimează că vor fi alocate 10 miliarde de lei pentru compensații, beneficiind aproximativ 430.000 de hectare. Proprietarii de terenuri din zona T1 vor primi 754 de lei pe an pentru un hectar. Cei din zona T2 vor beneficia de 365 de lei pentru aceeași suprafață.

Scopul acestui proiect este de a contracara impactul defrișărilor, oferind sprijin financiar anual pentru proprietarii de păduri care respectă restricțiile impuse în aceste zone protejate. Senatorul Tánczos Barna a subliniat că această măsură reprezintă un pas important în sprijinirea proprietarilor de păduri și dezvoltarea unui sistem de compensare fără precedent în România.

Ministrul Agriculturii anunţă până când durează plafonarea preţurilor la alimentele de bază şi ce urmează: „Săptămâna viitoare vom avea o întâlnire, pentru a crea un mecanism”

În ceea ce privește investițiile în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul de 730 milioane de euro este repartizat astfel:

– 500 de milioane de euro -„Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”;
– 100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale”;
– 5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat;
– 95 de milioane de euro – Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010;
– 30 de milioane de euro – pentru păduri urbane.

Bugetul total alocat Componentei C2 din PNRR – Păduri și biodiversitate – este de 1,173 de miliarde de euro.

 

Romsilva va planta în acest an circa 26 de milioane de puieţi forestieri şi va regenera peste 12.000 de hectare în fondul forestier de stat

Şi statul are un program de plantare de noi păduri. Romsilva anunţă, în campaniile de împăduriri din acest an, circa 26 de milioane de puieţi forestieri şi că va regenera peste 12.000 de hectare în fondul forestier de stat. Bugetul alocat în acest an pentru toate lucrările de împăduriri, regenerări, refaceri şi întreţineri ale plantaţiilor este de circa 296 de milioane de lei.

”Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 26 de milioane de puieţi forestieri şi va regenera 12.087 de hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă. Din acestea, 8.102 hectare vor fi regenerate natural, iar alte 3.985 hectare vor fi regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri”, anunţă Regia, miercuri, într-un comunicat de presă.

De asemenea, în fondul forestier de stat se vor face lucrări de completări curente în plantaţii pe 2.381 de hectare, precum şi lucrări de refacere a plantaţiilor afectate de calamităţi pe alte 726 de hectare.

Bugetul alocat în acest an pentru toate lucrările de împăduriri, completări în plantaţii, refaceri ale plantaţiilor calamitate, de întreţineri ale plantaţiilor şi ale suprafeţelor regenerate natural este de circa 296 de milioane de lei.

În ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 72.330 de hectare de fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.604 hectare prin regenerări naturale şi 23.726 de hectare prin lucrări de împăduriri, pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri şi completări, fiind utilizaţi circa 132 milioane de puieţi forestieri, produşi în pepinierele silvice proprii.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naţionale şi naturale, precum şi 12 herghelii de stat.

 

Interes major pentru păduri şi la nivelul UE. Eurodeputaţii adoptă Pactul Verde, o legislaţie-cheie care vizează să oprească declinul biodiversităţii, care le impune statelor membre UE să repare ecosistemele deteriorate, în pofida opoziţiei dreptei şi unor agricultori

Parlamentul European (PE) a adoptat marţi o legislaţie care vizează să oprească declinul biodiversităţii şi care le impune statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să repare ecosistemele deteriorate, în pofida unei opoziţii aprige a dreptei împreună cu unele organizaţii agricole, relatează AFP.

Europdeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au validat – cu o majoritate de doar 15 voturi – un acord la care au ajuns în noiembrie negociatori ai PE şi statelor membre asupra acesteui text-cheie al ”Pactului Verde”.

În vederea unei intrări în vigoare a Pactului Verde este necesară o confirmare a textului de către statele membre. Textul îi obligă pe Cei 27 să impună – pănă în 2030 – măsuri de restaurare pe 20% dintre terenurile şi spaţiile maritime din întreaga Uniune Europeană.

Habitate specifice au fost listate – zone umede, păduri, râuri, pajişti submarine -, iar fiecare stat urmează să restaureze până în 2030 cel puţin 30% dintre aceste habitate aflate în stare proastă – cu prioritate zone Natura 2000.

VIDEO Un român a defrișat ilegal păduricea de lângă curtea sa. Motivul? Voia un loc generos pentru grătar

Rezultatul votului era foarte incert, după ce Partidul Popular European (PPE, dreapta), primul grup din PE, le-a cerut luni aleşilor săi să voteze împotriva acestui text, iar extrema dreaptă a depus amendamente în vederea unei respingeri.

Eurodeputaţii de centru şi de stânga, împreună cu ONG-uri de mediu, şi-au exprimat uşurarea după vot. În urma unei ”campanii agresive a PPE” şi ”în pofida unor tentative de sabotaj ale extremei drepte (…), (am obţinut) o victorie a fiinţelor vii, a agricultorilor, a tuturor europenilor”, a reacţionat aleasa ecologistă Marie Toussaint.

Cu trei luni înaintea alegerilor europene, aleşii conservatori şi-au reafirmat neîncrederea în ”Green Deal”, un ansamblu vast de reglementări de mediu. denunţate aprig de recente manifestaţii agricole.

”Noi credem în continuare că este vorba despre o lege prost redactată (…). Le impunem reguli birocratice suplimentare agricultorilor noştri” în contextul în care producţia alimentară se află sub presiune, denunţa marţi germanul Manfred Weber, preşedintele grupului parlamentar al PPE.

În urma unor presiuni ale dreptei, după o bătălie aspră, Parlamentul European a golit în mare parte de conţinut proiectul legislativ.

Conservatorii au denunţat menţionarea unui obiectiv – deşi doar orientativ – de extindere a zonelor ”de mare diversitate” – garduri vii , izuri, pomi fructiferi – pe 10% dintre terenurile agricole din întreaga Uniune Europeană, abandonat devreme.

PE a eliminat articolul care viza terenurile agricole. Acest articol a fost reintrodus în urma unor negocieri cu statele mebre UE, însă într-o formă ”îndulcită”.

Potrivit acordului final, statele membre UE urmează doar să vizeze ”tendinţe de creştere” ale unor indicatori – fluturi, carbon în sol, terenuri agricole ”de o mare diversitate”. Textul prevede ca cel puţin 30% dintre turbăriile drenate folosite în agricultură să fie restabilite până în 2030 – inclusiv cel puţin un sfert prin reinundarea acestora.

Dreapta denunţă un risc al unei fragilizări a randamentelor, în pofida unei posibile flexibilităţi a statelor în acest dosar şi unor inundări facultative în privinţa agricultorilor.