O nouă întâlnire între Donald Trump şi liderii democraţi din Congres privind negocierile bugetare s-a încheiat miercuri la scurt timp, atunci când preşedintele a pus capăt pe neaşteptate discuţiilor, potrivit opozanţilor politici ai liderului de la Casa Albă, transmite AFP.
„Preşedintele s-a ridicat şi a plecat”, a povestit liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer, imediat după întâlnire.
„Tocmai am părăsit o întâlnire cu Chuck (Schumer) şi Nancy (Pelosi), totală pierdere de vreme”, a scris la rândul său pe Twitter preşedintele american în acelaşi moment.
Adversarii democraţi ai lui Donald Trump doresc un vot asupra unei legi bugetare imediat ce vor avea joi controlul Camerei Reprezentanţilor, unde au preluat majoritatea de la republicani cu ocazia alegerilor de la jumătatea mandatului, în noiembrie.
Viitorul acestui proiect de lege pare însă nesigur, deoarece nu conţine nicio finanţare pentru construirea zidului pe care Donald Trump doreşte să îl ridice la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic pentru a bloca imigraţia ilegală.
Preşedintele american are drept de veto asupra legilor Congresului şi a repetatcă doreşte un „zid solid”, pentru care cere cinci miliarde de dolari.
În situaţia actuală sunt blocate, de la 22 decembrie, 25% din instituţiile federale, printre care unele ministere esenţiale.
Prin urmare, toate instituţiile statului şi toate programele guvernamentale funcţionează pe baza fondurilor de urgenţă sau fără fonduri, potrivit New York Times.
În contextul în care disputa continuă, oamenii nu îşi pot plăti facturile şi nici nu îşi pot acoperi cardurile de credit la care au atins deja plafonul maxim.
Americanii au ajuns deja să îşi deschidă noi carduri de credit doar pentru a-şi plăti facturile.
Acesta este cazul a 800.000 de angajaţi federali, iar specialiştii estimează că dacă situaţia nu se remediază, s-ar putea ajunge la cele mai mari proteste din istoria ţării.
Construcţia unui zid la frontiera Statelor Unite cu Mexicul, după cum cere preşedintele american, Donald Trump, ar dura peste 10 ani şi ar necesita circa 10.000 de muncitori, transmite EFE, citând un articol de miercuri din The Washington Post.
Donald Trump nu acceptă oferta pentru deblocarea activităţilor Guvernului. Este „nesăbuită”
Ziarul din capitala SUA a solicitat opinia mai multor ingineri şi constructori în ce priveşte proiectul unui zid la frontieră care să se întindă pe 1.600 de kilometri, aşa cum doreşte Trump.
Rezultatele consultării relevă că, pentru a termina zidul, ar fi nevoie de 10 ani şi munca a circa 10.000 de oameni.
Mai mult decât atât, potrivit inginerilor, cu cei 5,7 miliarde dolari ceruţi de Trump şi pentru care continuă disputa cu conducerea democrată din Congres, fapt ce a cauzat actuala închidere parţială a administraţiei, s-ar ridica doar 370 de kilometri din zidul de graniţă.
Costul total al proiectului ar fi de cel puţin 25 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor lui Ed Zarenski, profesor de calcul în construcţii la Institutul Politehnic Worcester din Massachusetts.
„Nu aş spune că este imposibil, dar trebuie să ţinem cont de anumite considerente de inginerie”, a spus Zarenski, care a lucrat timp de 30 de ani pentru compania Gilbane, una din cele mai importante firme de construcţii din ţară.
Pe de altă parte, înainte de începerea lucrărilor, vor trebui realizate „studii de sol şi de mediu”, va fi nevoie de execuţia unui drum care să permită accesul în zonă al camioanelor şi excavatoarelor, dar şi să se achiziţioneze unele terenuri.
Cu o zi înainte, Trump a susţinut construcţia zidului ca soluţie la o „criză umanitară şi de securitate în curs de agravare la frontieră”.
Ultimul proiect prezentat de liderul de la Casa Albă utilizează oţelul ca principal material de construcţie, fapt care, conform specialistului, ar duce la costuri mai mari de buget din cauza lipsei materiei prime şi a preţului ridicat.
Anterior, industria cimentului a văzut o oportunitate de afaceri în zidul de frontieră, deoarece iniţial acesta trebuia să fie materialul de bază, după cum a promis Trump, a amintit Gary Wineck, director de construcţii la Universitatea din Texas, care consideră că schimbarea de opinie s-ar datora multiplelor probleme de stabilitate ce ar putea fi provocate de folosirea betonului.
„Logistica nu va ucide proiectul, dar va reprezenta o provocare”, a spus Wineck.