„În semn de respect pentru memoria lui Neil Armstrong, ordon (…) coborârea drapelelor americane în bernă în ziua înormântării sale”, a scris Obama într-un decret publicat de Casa Albă.
Ordinul vizează steagurile de la sediul preşedinţiei, clădirile federale, bazele militare, ambasadele americane, dar şi pavilioanele navelor US Navy.
Potrivit ziarului local Cleveland Plain Dealer, funeraliile lui Neil Armstrong, decedat sâmbătă la vârsta de 82 de ani, vor avea loc vineri la Cincinnati, în statul Ohio (nord). Senatorul republican Rob Portman ar urma să îi aducă un ultim elogiu, potrivit publicaţiei.
Un reprezentant din Ohio, statul în care s-a născut Armstrong, a anunţat luni că îi va solicita lui Obama, printr-o scrisoare, ca pentru astronautul legendar să fie organizate funeralii naţionale.
„Această scrisoare vrea doar să spună că cerem imediat preşedintelui să organizeze funeralii naţionale pentru Neil Armstrong, care a fost nu doar eroul nostru naţional, ci erou în întreaga lume”, a declaat pentru AFP republicanul Bill Johnson din cadrul Camerei Reprezentanţilor.
Primul om care a pus piciorul pe Lună, Neil Armstrong a devenit pe 20 iulie 1969 un erou al întregii lumi şi un simbol al odiseei spaţiale. Atingând solul Lunii, el a declarat „Acesta este un pas mic pentru om, dar un salt uriaş pentru umanitate”.
„Dacă un asemenea lucru nu este demn de recunoştinţa naţională şi mondială, atunci nu ştiu ce ar putea fi”, a subliniat Bill Johnson.
Neil Armstrong era cunoscut pentru discreţia sa, iar Bill Johnson a apreciat că ar fi necesar ca preşedinţia să discute cu familia astronautului pentru a găsi un mijloc de onorare a memoriei acestuia, respectându-i dorinţele.
Funeraliile naţionale sunt rezervate, în general, foştilor preşedinţi americani. Ultimele organizate pentru un american care nu a fost preşedinte au fost dedicate generalului MacArthur, în 1964.
Sâmbătă, la puţin timp după ce moartea lui Armstrong a fost anunţată de către familia sa, Obama a declarat că fostul astronaut figurează printre „cei mai mari eroi americani” şi că realizările sale „nu vo fi uitate niciodată”.