Bărbatul din Târgu Jiu mort după vaccinare fusese imunizat cu serul AstraZeneca din lotul interzis în Italia

Bărbatul din Târgu Jiu mort după vaccinare este Ion Barbu, în vârstă de 46 de ani. Gorjeanul a decedat a doua zi după ce fusese imunizat împotriva noului coronavirus.

Acesta fusese imunizat cu cu ser AstraZeneca din lotul AVZB2856, au precizat surse citate de Antena3.

Ion Barbu a murit pe 1 martie, la o zi după ce se vaccinase anti-COVID. Bărbatul lucra la serviciul de Gospodărire a Apelor Gorj și s-a dus la serviciu imediat după imunizare. La doar câteva minute după ce a ajuns la muncă, acestuia i s-a făcut rău.

Colegii au chemat imediat ambulanţa. Medicii l-au resuscitat zeci de minute pânâ când şi-a revenit. Bărbatul a fost transportat la Unitatea Primiri Urgențe a Spitalului Județean pentru investigații medicale. După aproape 12 ore, pacientul a fost un alt infarct care i-a fost fatal.

Alte articole

Un bărbat din Iași a încercat să fure carne crudă din Lidl. Unde a ascuns hoțul bucățile de vită

Cum a plătit un bărbat 66.000 de euro pentru o bere: „Ar fi trebuit să îmi port ochelarii”

Potrivit sursei citate, Ion Barbu era fratele unui medic cunoscut în Târgu-Jiu, Letiția Barbu.

Citeşte şi: Un bărbat de 46 de ani din Tg.Jiu a făcut infarct la o zi după vaccin

Explicaţiile autorităţilor în cazul bărbatului din Târgu Jiu mort după vaccinare

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva Covid a precizat că investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu unui bărbat de 47 de ani, care fusese vaccinat cu serul AstraZeneca pe 28 februarie, au evidenţiat “modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins”.

Direcţia de Sănătate Publică Gorj s-a autosesizat în acest caz şi a efectuat verificări pentru documentarea situaţiei.

CNCAV afirmă că, în urma triajului medical, efectuat potrivit protocoalelor medicale, nu au fost indicate probleme cronice de sănătate.

“După administrarea dozei de vaccin, conform procedurii, bărbatul a rămas în spaţiul de supraveghere postvaccinală timp de 15 minute, fără a prezenta modificări ale stării de sănătate, ulterior părăsind centrul de vaccinare. A doua zi, pe 1 martie a.c., în jurul orei 8,00, în timp ce se afla la serviciu, persoana a suferit un stop cardio-respirator, situaţie care a impus solicitarea unui echipaj de prim-ajutor de la Ambulanţă. Persoanei i s-au aplicat manevrele de resuscitare atât în ambulanţă, cât şi în unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu Jiu, iar în seara aceleaşi zile, în jurul orei 21.00, s-a declarat decesul pacientului. Investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă din SJU Târgu Jiu au evidenţiat modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins”, au explicat reprezentanţii CNCAV.

Oprirea bruscă a fluxului arterial la nivelul mușchiului inimii nu se regăsește între reacțiile adverse din prospectul serului AstraZeneca.

Directorul DSP Gorj, Narcis Stoian a confirmat că bărbatul din Târgu Jiu a fost vaccinat cu serul Astrazeneca din lotul ABV2856 retras joi seara în România, conform Alephnews.

Dr. Valeriu Gheorghiţă, despre bărbatul din Târgu Jiu mort după vaccinare fusese imunizat cu serul AstraZeneca

Mai mult, medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul strategiei de vaccinare, a explicat că medicii nu au stabilit încă o legătură între administrarea serului şi cauza morţii.

„Nu există nicio legătură (între vaccinare de cauza morţii-n.r). A fost comunicat la acel moment tot ceea ce s-a întâmplat în cazul peroanei din Gorj. Este o persoană care nu era în evidenţă cu boli cronice, dar a reiesit ca avea antecedente de infarct miocardic, iar tot ceea ce s-a întâmplat si a condus la instalarea decesului a fost un alt episod de infarct miocardic, extins, care a fost fatal.

Mortalitatea unei boli cardiovasculare e pe primul loc în România. Nu există niciun indiciu care să ateste vreo legatură de cauzalitate între vaccinare si aparitia evenimentelor trombotice. Numărul evenimentul trombotice este chiar mai redus decât în rândul persoanelor care nu se vaccinează”, a afirmat Gheorghiţă, la Aleph News.

Vaccinarea cu serul AstraZeneca va fi suspendată în România timp de o săptămână. Autoritățile au făcut acest anunț joi seară, după ce mai multe state au luat decizia de a opri vaccinare cu acest ser în urma unor suspiciuni că ar duce la efecte secundare grave.

Citeşte şi: România suspendă preventiv o săptămână vaccinarea cu lotul AstraZeneca care a creat probleme în Italia

Cum funcționează vaccinul anti-COVID AstraZeneca/Oxford

Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (ChAdOx1-S) este un vaccin cu vector viral nereplicativ. Există alte vaccinuri aflate în curs de dezvoltare bazate pe această tehnologie  împotriva unor boli cauzate de virusuri precum HIV și Zika. Un vaccin împotriva Ebola bazat pe un vector viral nereplicativ a fost autorizat deja în Uniunea Europeană.

Aceste tipuri de vaccinuri utilizează un alt virus, în cazul vaccinului ChAdOx1-S un adenovirus, pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, care ulterior sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2. Această proteină va fi recunoscută de către sistemul imunitar ca fiind străină organismului și vor fi produși anticorpi și celule care sa o atace. Dacă mai târziu persoanele vaccinate se întâlnesc cu virusul SARS-CoV-2 organismul lor îl va recunoaște și va fi pregătit să se apere.

Adenovirusul utilizat pentru dezvoltarea vaccinului AstraZeneca nu infectează în mod normal oamenii, este izolat de la cimpanzei, și este modificat astfel încât să își piardă capacitatea de a se multiplica.

La fel ca și în cazul vaccinurilor pe bază de ARN mesager, unul dintre avantajele majore este timpul scurt necesar pentru dezvoltare și producție.

Ce eficacitate are și ce informații există despre protecția oferită de vaccinul AstraZeneca

Eficacitatea vaccinului la persoanele ce au primit ambele doze este calculată la 59.5%, începând cu 15 zile de la administrarea celei de-a doua doze. Protecția începe după aproximativ 3 săptămâni de la administrarea primei doze de vaccin, dar este posibil ca protecția optimă să nu fie atinsă până la 15 zile după cea de-a doua doză. Durata protecției conferite de vaccin este în curs de evaluare.

Studiile clinice nu au permis estimarea eficacității la persoanele cu vârstă peste 55 ani. Doar 13% dintre participanții la studiu au avut vârsta peste 65 de ani și doar 2.8% peste 75 de ani. Persoanele vârstnice au fost înrolate mai târziu iar numărul mic de cazuri de COVID-19 acumulate până în momentul autorizării nu a fost suficient pentru a permite calcularea cu certitudine a eficacității în aceasta populație. Rezultate suplimentare din studiile clinice aflate în derulare ar putea clarifica această situație pe viitor.

Ce reacții adverse au fost observate în studiile clinice?

Cele mai frecvente reacții adverse raportate au fost:

• durere la locul injectării
• dureri de cap
• oboseală
• dureri musculare și articulare
• febră
• frisoane
• greață

Majoritatea reacțiilor adverse au ușoare sau moderate și au dispărut în câteva zile de la vaccinare. Comparativ cu prima doză, reacțiile adverse după cea de-a doua au fost mai ușoare și mai puțin frecvente.

Ce contraindicații are vaccinul AstraZeneca

Vaccinul ChAdOx1-S este contraindicat persoanelor cu hipersensibilitate cunoscută la una dintre substanțele ce intră în compoziția sa. De asemenea, în cazul în care la prima doză survine o reacție anafilactică, este contraindicată administrarea celei de-a doua doze. Se recomandă amânarea vaccinării în cazul persoanelor care prezintă semne și simptome de boală acută. După vaccinare se recomandă monitorizare timp de cel puțin 15 minute.