Barem de corectare la română la Bacalaureat 2024. Cum puteai obține nota maximă

Ministerul Educației a publicat subiectele și baremele de corectare pentru proba scrisă la Limba și Literatura Română. „Subiectele sunt de nivel mediu, așa cum, de altfel, trebuie să fie. Pentru un candidat care s-a pregătit cum trebuie pentru examen, cred că au fost subiecte ușoare”, apreciază profesoara Anamaria Ghiban.

E_a_romana_real_tehn_2024_bar_02 E_a_romana_real_tehn_2024_var_02 E_a_romana_uman_ped_2024_bar_02 E_a_romana_uman_ped_2024_var_02

Citește și: Subiecte la română la BAC 2024. Le-a picat nuvela la subiectul III

 

„Subiectul I A

1. Sensul din text al secvenței „pe neașteptate” este „deodată”, „fără veste”, iar senul cuvântului „împrejurare” este „circumstanță”, „context”.

2. Numele revistei la care lucrează Adriana Fianu, așa cum reiese din text, este „Gazeta literară”.

3. Copleșit de emoție la gândul că se va întâlni cu Tudor Arghezi, Gabriel Dimisianu își propune să se comporte ca un observator, să fie foarte atent la ceea ce se discută, dar să nu iasă în evidență și să o lase pe colega lui să aibă toată inițiativa. Aceste intenții legate de comportamentul din timpul vizitei reies din secvența: „Voi fi ochi și urechi, dar mut, am decis până la urmă. Voi fi însoțitorul mut al colegei mele […]”.

4. Motivul pentru care Gabriel Dimisianu este surprins când Tudor Arghezi intră cameră este acela că există un contrast puternic între apariția poetului și imaginea pe care Dimisianu o avea despre acesta. Siguranța mișcărilor poetului, pașii repezi și hotărâți contrastează puternic cu aparițiile sale în săli publice, unde pășea încet, ajutându-se de baston, la brațul lui Baruțu. Imaginea aceea, a unui bătrân neajutorat este anulată de apariția unui om în toată puterea, fapt ce îl surprinde pe Gabriel Dimisianu.

5. O trăsătură morală a lui Gabriel Dimisianu este timiditatea. Acesta este copleșit de ideea că îl va vizita pe Arghezi, frământându-se în legătură cu felul în care va trebui să se comporte. Timiditatea reiese indirect din faptul că Dimisianu își propune să fie un simplu observator („Voi fi ochi și urechi, dar mut […]”), precum și din reacția avută când Arghezi i se adresează: „M-am pierdut, cred că roșisem […].

Subiectul I B.

Redactarea textului argumentativ în legătură cu ideea că emoțiile influențează sau nu sinceritatea exprimării trebuie să țină cont de structura textului argumentativ, care presupune o organizare specifică, astfel încât ipoteza, argumentele, exemplele și concluzia să fie evidențiate prin conectori specifici și prin paragrafe.

Acesta este subiectul la care răspunsurile variază cel mai mult de la un candidat la altul și de aceea nici în barem nu sunt menționate indicații concrete.

Candidații pot susține la fel de bine o ipoteză de tipul „În opinia mea, emoțiile influențează sinceritatea exprimării…” sau una contrară, de tipul „Consider că emoțiile nu influențează sinceritatea exprimării…”. Nu există ipoteză „corectă” sau „greșită”, ci doar ipoteze bine sau slab argumentate. Prin urmare, ceea ce este important este ca argumentele să fie valide, puternice și să susțină, prin exemple adecvate (din text și din experiența personală) ipoteza pe care candidatul a formulat-o.

Desigur, indiferent de convingerile personale ale candidaților, este posibil ca textul să ofere exemple mai potrivite pentru o ipoteză, decât pentru cealaltă și atunci depinde exclusiv de fiecare candidat ce ipoteză alege să demonstreze și cât de convingător este textul pe care îl scrie.

Subiectul al II-lea

Răspunsul la acest subiect ar trebui să aibă minimum 50 de cuvinte, pentru a putea primi punctaj pentru redactare. În ceea ce privește conținutul, este important ca răspunsul să conțină exemple și comentarii nuanțate referitoare la acestea. Iată câteva repere:

menționarea rolului indicațiilor autorului într-un text dramatic (contribuie la punerea în scenă a textului; oferă cititorului informații suplimentare, utile pentru decodificarea mesajului operei etc.)
în fragment remarcăm mai multe tipuri de indicații scenice (didascalii), fiecare având un rol în transmiterea mesajului operei;
unele indicații conturează decorul în care se petrece acțiunea („O cameră simplu mobilată […]”); se pot analiza mai multe exemple;
alte indicații surprind mișcarea scenică a personajelor, oferind indirect detalii despre acestea („Oprindu-se în prag.” etc. )
Subiectul al III-lea

Candidații de la profilul real au avut de redactat un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile unei nuvele studiate.

Având în vedere lista autorilor canonici și textele studiate în școală, probabil că alegerea a fost relativ simplă: Moara cu noroc, de Ioan Slavici.

Dincolo de faptul că eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte pentru a putea primi punctajul pentru redactare, în ceea ce privește conținutul este foarte important modul în care au fost abordate cele trei repere indicate în cerință. De altfel se și precizează faptul că pentru fiecare reper, candidatul va primi câte 6 puncte. Este bine de știut însă că tratarea unui reper nu înseamnă obligatoriu că sunt acordate toate cele 6 puncte.

Punctele se acordă în funcție de diferite aspecte ale răspunsului, precizate clar în barem. Aceeași observație este valabilă și pentru redactare. Un candidat care a scris cel puțin 400 de cuvinte nu primește automat punctajul maxim pentru redactare (12 puncte), ci va primi sau nu puncte pentru redactare în funcție de respectarea mai multor parametri precizați în barem.

Iată o posibilă structură a eseului:

o introducere care să cuprindă câteva informații generale despre proza românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și despre modul în care se manifestă realismul în spațiul autohton;
câteva informații despre rolul nuvelelor lui Ioan Slavici în dezvoltarea realismului românesc;
menționarea unor informații generale despre nuvela Moara cu noroc (când și unde a fost publicată, tema abordată, locul ocupat de nuvelă în opera lui Slavici etc.), precum și încadrarea acesteia în tipologia nuvelei psihologice; precizarea a cel puțin două trăsături care fac posibilă încadrarea operei în realism (spre exemplu, plasarea acțiunii într-un spațiu verosimil, definit prin indici spațio-temporali reali, utilizarea tehnicii detaliului în anumite secvențe, perspectiva narativă obiectivă etc.);
prezentarea structurii nuvelei și a acțiunii (pe scurt);
comentarea a două scene semnificative, relevante pentru tema nuvelei – consecințele nefaste pe care dorința de îmbogățire le are asupra condiției umane; pot fi alese diferite secvențe în acest sens, două relevante ar putea fi: incipitul nuvelei (dialogul dintre Ghiță și soacra sa, despre valorile care contează în viața omului) și scena uciderii Anei de către Ghiță, care scoate în evidență evoluția negativă a personajului principal, alienarea acestuia sub povara dorinței de îmbogățire;
analiza relației dintre incipitul și finalul nuvelei, cu simetria compozițională pe care o creează cele două secvențe, ar putea constitui analiza unui prim element de structură, așa cum se solicită în cerințe;
un al doilea element ar putea fi prezentarea conflictelor din nuvelă, atât a celor interioare (pe care le trăiesc personaje precum Ghiță sau Ana), cât și a celor exterioare (cum este cel dintre Pintea și Ghiță);
prezentarea construcției personajelor (cu menționarea tipurilor umane reprezentate de acestea) nu ar trebui să lipsească nici ea dintr-un eseu bine articulat, care dovedește abilități de analiză și argumentare dezvoltate);
încheierea eseului ar trebui să fie o concluzie care să surprindă valoarea estetică a nuvelei, precum și relevanța acesteia în cadrul operei lui Ioan Slavici și a literaturii române, în general”, a explicat profesoara Anamaria Ghiban, pentru Edupedu.ro.