BAREME ISTORIE SIMULARE Bac 2025. Cum se rezolvau subiectele pentru o notă mare

BAREME ISTORIE SIMULARE Bac 2025. O profesoră din Bacău a dezvăluit cum se rezolvau subiectele pe care elevii le-au avut de rezolvat la istorie.

E_c_istorie_2025_bar_simulare_LRO E_c_istorie_2025_var_simulare_LRO

BAREME ISTORIE SIMULARE Bac 2025. Cum se rezolvau subiectele

La subiectul I, elevii de clasa a XII-au care au susținut proba obligatorie a profilului la Istorie au avut mai multe cerințe pe baza a două texte suport de S. Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea, și un fragment din I. Scurtu, G. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX.

Citește și SUBIECTE MATEMATICĂ SIMULARE BAC 2025. Mai greu ca la română, puțini vor lua 10!

Alte articole

S-a decis calendarul exact pentru SIMULAREA DE BAC și pentru EVALUAREA NAȚIONALĂ! Cât timp au elevii la dispoziție să se pregătească

La subiectul al III-lea, candidații au avut să elaboreze, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Tării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea — al XVIII-lea, având în vedere următoarele:

„precizarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților și menționarea a două aspecte cu privire la acest fapt istoric;

prezentarea unui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților;

menționarea a două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea — al XVII-lea;

formularea unui punct de vedere referitor la organizarea institutională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea si susţinerea acestuia printr-un argument istoric.”

Timpul de redactare a subiectelor pentru fiecare probă scrisă a fost de 180 de minute și s-a calculat imediat după distribuirea, către candidați, a subiectelor.

Profesoara Nicoleta Zărnescu de la Colegiul Național ”Ferdinand I” din Bacău a rezolvat, pentru Edupedu.ro, subiectele pe care le-au primit elevii de clasa a XII-a la Istorie.

Citește și Gafa de la Simulare Bac 2025 la română care ar putea strica nota multor elevi. Elevii au aflat că ”Iarna” nu-i ca ”lama” și nici „Ion” nu e roman psihologic

”Subiectele I și II au fost de nivel mediu și nu ridică probleme de dificultate. Exemplu – Subiectul I, cerința 5: în text există multe informații care se pot identifica drept cauză-efect cu ușurință. Subiectul III este unul de nivel mediu, fiind cunoscute aspectele legate de întemeierea statelor medieval românești (din unitatea Autonomii locale și instituții centrale). Poate singurul reper care le-ar fi putut provoca momente mai profunde de gândire și memorie este al treilea, referitor la Transilvania, deoarece elevii au tendința să studieze mai atent spațiile extracarpatice pentru secolele XVI-XVIII.

Per ansamblu, consider că elevii ar trebui să obțină un punctaj de minimum 70 puncte dacă au reușit să învețe și să recapituleze unitățile de învățare din programa de simulare”, a precizat Nicoleta Zărnescu pentru sursa citată.

Iată rezolvarea profesoarei:

„SUBIECTUL I

1 Fondul Monetar Internațional

2 Sursa B: „cultura a fost supusă unor puternice presiuni ideologice”

3 (Nicolae) Ceaușescu, România

4 B

5 Cauza: „Deoarece competiția pentru piețele de desfacere străine devenise aprigă la începutul anilor 80”. Efect: „el a încercat să se asigure de cât mai multă valuta forte” SAU Cauza: „S-au adoptat măsuri legate de repartizarea resurselor de energie” Efect: „Ca urmare, s-au înregistrat creșteri rapide ale prețurilor la electricitate, benzină, gaze naturale” ș.a.

6 Alte 2 practici politice:

Anularea principiului separării puterilor în stat prin introducerea monopolului de putere la nivelul ”organului suprem al puterii de stat” (Marea Adunare Națională) și concentrarea puterii la nivelul partidului unic (PMR sau PCR)

controlul populației, represiunea și teroarea prin acțiunile instrumentul statului polițienesc – Securitatea;

arestări, reprimarea oricărei forme de rezistență sau opoziție față de regim, deportări, înființarea lagărelor de muncă silnică și a Gulagului românesc; operațiunile Securității de intervenție în viața privată prin violarea corespondenței, filaje, crearea rețelelor de informatori;

aplicarea formelor de cenzură a mijloacelor de exprimare în masa prin înființarea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, redenumit Comitetul pentru Presă și Tipărituri sau prin Legea Presei din 1974 care subordona toate activitatea publicistică și editorial PCR-ului;

înregimentarea și îndoctrinarea politico-ideologică a populației de la cele mai fragede vârste până la oameni ai muncii – organizațiile „Șoimii patriei”, Pionierii, Uniunea Tineretului Comunist.

7 Asemănare între practice politice – caracteristica democratică: Prin Constituția din 1991, în România s-a legitimat regimul democratic. Astfel s-au organizat s-au reînființat partide politice, prin aplicarea principiului pluralismului politic și a respectării dreptului la asociere politică iar prin alegeri libere s-a respectat principiul votului universal, egal, direct și liber exprimat. Măsurile au exprimat caracterul democratic.

Subiectul II

1 Lascăr Rosetti sau Vasile Ghica sau Alexandru Ioan Cuza
2 Secolul al XIX-lea
3 Mihail Sturdza și informația: ”domnitorul Sturdza a declanșat represiunea”
4 Informațiile: „s-au luat în dezbatere îmbunătățirile necesare țării” , „Adunarea și-a ales un președinte” sau „Cei reuniți la 27 martie 1848 la Iași au hotărât să aleagă o comisie”
5 Programul revoluționar de la Brașov a vizat obiective de modernizare a statului, cuprinzând revendicări politice și social-economice, dar și obiective naționale exprimate prin dorința de unire a Principatelor. Astfel programul Principiile noastre pentru reformarea patriei s-a încadrat în programul pașoptist, prin revendicările de modernizare și de realizare a unității națională

Informații: „…desființarea oricăror obligații ale sătenilor către proprietarii de moșii, împroprietărirea sătenilor fără răscumpărare” și „unirea Țarii Românești într-un singur stat neatârnat”

Acțiunile de modernizare au continuat programul obiectivelor politice și naționale pașoptist și postpașoptist și au vizat împroprietărirea țăranilor cu pământ prin Legea rurală din 1864, alfabetizarea populației prin Legea instrucțiunii publice din 1864. De asemenea, Constituția din 1866 a reprezentat un pas vital spre democratizare și modernizare, punând bazele monarhiei constituționale.

Subiectul III

Reper 1 – Unificarea teritorială a formațiunilor politice prestatale sub conducerea lui Basarab I. Acesta se recunoaște vasal regelui maghiar, la 1324, dar la 1330, din cauza disputei asupra Banatului de Severin, are loc conflictul militar între armatele lui Basarab I și cele ale lui Carol Robert de Anjou, la Posada. Prin Victoria obținută de români, statul de la sud de Carpați devine un stat independent. Faptele apar în Cronica pictată de la Viena.

Reper 2 – Din Maramureș ”descalecă” la est de Carpați voievodul Bogdan care intră în conflict cu urmașii lui Dragoș, Sas și Balc și, cu ajutorul moldovenilor, reușește să obțină independența statului est-carpatic, Moldova, prin înfrângerea armatelor trimise de regele maghiar Ludovic I de Anjou. Bătăliile au avut loc între 1360-1365, fiind consemnate în Cronica lui Ioan de Târnave. Astfel, s-a obținut independența Moldovei față de Ungaria.

Reper 3 – Între secolele XVI-XVII, Transilvania a suferit modificări ale formei de organizare politică : de la principat autonom sub suzeranitate otomană, în 1541, la provincie organizată sub formă de principat în cadrul Imperiului Habsburgic, din 1691 (statut recunoscut de Imperiul Otoman în 1699). Începând cu 1541 Transilvania era condusă de un principe ales de Dietă și confirmat de sultan, iar prin Diploma Leopoldină din 1691 titlul de Principe revenea împăratului de la Viena.

Reper 4 – În secolul al XVIII-lea s-au instaurat în cele două Principate domniile fanariote, în 1711 în Moldova, respective 1716 în Țara Românească. Domnii celor două țări nu mai erau aleși din cadrul boierimii pământene, fiind înlocuiți de domnitori numiți de sultan, din cartierul Fanar din Constantinopol. Noua formă de organizare instituțională a țărilor, la nivelul central, reprezenta forma de presiune exercitată de puterea suzerană – Imperiul Otoman și o gravă încălcare a autonomiei.”