Barometrul vizibilităţii miniştrilor – Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate în ianuarie, a doua lună de mandat pentru Cabinetul său, fiind urmat de ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, care îşi menţine şi el poziţia din luna precedentă. Scandalul facturilor la energie şi gaze îl aduce pe ministrul liberal al Energiei Virgil Popescu pe locul al treilea, astfel că primele poziţii în topul vizibilităţii miniştrilor nu mai sunt dominate de social-democraţi. Popescu este urmat tot de un coleg de partid, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online. Pe ultimele locuri sunt, în ordine, miniştrii Culturii – Lucian Romaşcanu şi Economiei – Florin Spătaru, precum şi vicepremierul Kelemen Hunor, care a ajuns de pe locul 10 luna trecută, pe locul 22.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 20.322 de menţiuni în presa scrisă şi online, cele mai multe odată cu aparitia acuzaţiilor conform cărora a plagiat în teza sa de doctorat.
Pe poziţia a doua în top, cu peste 16.800 de menţiuni, este ministrul PSD al Sănătăţii Alexandru Rafila. cu o mai mare vizibilitate în zilele în care a prezentat măsurile pregătite pentru un nou val al pandemiei, a făcut mai multe precizări referitoare la obligativitatea purtării măştilor medicale şi la certificatul verde la locul de muncă, dar şi când a anunţat că persoanele pentru care au trecut mai mult de 9 luni de la administrarea dozei a doua de vaccin anti-COVID ar trebui să-şi facă doza booster până la 1 februarie, pentru că de la acea dată expiră certificatul digital.
La mare distanţă, cu 8.000 de menţiuni, este ministrul Energiei Virgil Popescu, care, pe fondul scandalului facturillor la energie electrică şi gaze, urcă de pe locul 9 luna trecută, pe locul 3.
De pe locul 7 în decembrie, ministrul Edcuaţiei Sorin Cîmpeanu urcă pe locul al patrulea, cu peste 7.600 de menţiuni, cele mai numeroase în zilele în care a anunţat că începând cu data de 17 ianuarie, şcolile şi grădiniţele care au sub 60% dintre angajaţi vaccinaţi şi se află în localităţile cu o incidenţă a infectării de peste 3 la mie intră în sistem online şi când a făcut anunţul referitor la condiţiile în care se suspendă cursurile unei clase.
Prezenţa celor doi miniştri liberali pe locurile 3 şi 4 face ca prima jumătate a topului vizibilităţii să nu mai fie dominat de social-democraţi, aşa cum s-a întâmplat luna precedentă.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, al cărui maxim de vizibilitate a venit odată cu disputa cu fostul titular USR al portofoliului Cătălin Drulă şi cu liderul USR de la acel moment Dacian Cioloş, dar şi odată cu mai multe declaraţii făcute întrr-oconferinţă de presă la care unul dintre secretarii de stat din aparatul ministerului nu a purtat mască de protecţie, coboară pe locul 5.
Schimbări importante pentru toţi românii. Ce se întâmplă cu facturile şi preţurile de la 1 aprilie. UPDATE: Cîţu boicotează şedinţa Coaliţiei
Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu, care urcă mai multe poziţii ca urmare a declaraţiilor referitoare la tensiunile legate de Ucraina şi a prezenţei într-o emisiune TV.
Ministrul de Interne Lucian Bode coboară o poziţie, pe locul 7, el având cele mai multe menţiuni în contextul reacţiilor poliţiştilor la faptul că ar fi trebuit să verifice calitatea măştilor de protecţie, precum şi al accidentului produs de un poliţist şi soldat cu moartea unei fetiţe, în Bucureşti.
Următorul în top este ministrul Mediului Tanczos Barna, a cărui vizibilitate a fost dată de declaraţii privind interzicerea centralelor de apartament, taxele de mediu pentru 2022, programele Rabla şi parteneriatul cu autorităţile locale pentru reducerea poluării.
Pe locul 9, mai jos cu o poziţie faţă de luna precedentă, este ministrul Familiei, Gabriela Firea, cu peste 3.200 de menţiuni, mai multe decât în luna precedentă, vârfurile fiind în contextul disputei cu fostul ministru PSD al Justiţiei Ana Birchall şi al atacurilor la adresa primarului Capitalei Nicuşor Dan.
Pe poziţia a zecea este ministrul Finanţelor Adrian Câciu, cu 2.804 menţiuni, mai puţine decât în luna precedentă, cele mai multe fiind în contextul disputelor cu liderul PNL Florin Cîţu, fost ministru de Finanţe şi fost premier, pe tema împrumuturilor făcute de acesta şi a riscului ca agenţiile de rating să reducă perspectiva României. De asemenea, ministrul Finanţelor a vorbit şi despre lansarea discuţiilor de aderare a României la OCDE.
Pe locul 11 în topul vizibilităţii se află ministrul Muncii, Marius Budăi – aflat pe locul 4 în luna decembrie – cu peste 2.700 de menţiuni, cele mai multe în contextul declaraţiilor referitoare la renegocierea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii din PNRR.
Tot peste 2.000 de menţiuni are şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care în decembrie avea puţin peste 1.000 de menţiuni şi se situa spre finalul topului. Predoiu a înregistrat un vârf de vizibilitate odată cu solicitarea adresată procurorului general de a investiga ”orice tip de activitate infracţională ce ar putea fi desfăşurată în contextul crizei energiei şi a fenomenului asociat de majorare a facturilor la energie”, dar şi cu discuţiile referitoare la majorarea pensiilor şi salariilor magistraţilor.
Florin Cîţu îl apără pe Virgil Popescu şi îl atacă iar pe Rafila: „Noi nu punem presiune pe cei cu 100 de decese pe zi!”
Pe fondul crizei ucrainene, ministrul de Externe Bogdan Aurescu urcă pe locul 13, cu 2.408 menţiuni, după ce în luna decembrie s-a aflat pe locul 16.
Pe următoarele poziţii, având între 1.885 şi 1.054 de menţiuni, se află miniştrii Fondurilor Europene – Dan Vîlceanu, Agriculturii – Adrian Chesnoiu, Dezvoltării – Cseke Attila, Turismului – Daniel Cadariu, Digitalizării – Marcel Boloş (învestit în 28 ianuarie) şi Sportului – Eduard Novak.
Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, miniştrii Culturii – Lucian Romaşcanu, Economiei – Florin Spătaru şi vicepremierul Kelemen Hunor, care a ajuns de pe locul 10 luna trecută, pe locul 22.