Barou Cluj: Protocolul SRI-PÎCCJ conţine prevederi care justifică denunţarea lui ca un act profund neconstituţional, nelegal

Potrivit unui comunicat al Consiliului Baroului Cluj transmis, miercuri, avocaţii clujeni solicită ca, pe viitor, să se oprească o astfel de practică, deoarece eludează principiile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României şi Codul de procedură penală.

„Recent desecretizatulconţine suficiente prevederi care să justifice denunţarea lui ca un act profund neconstituţional, nelegal. (…) Din lecturarea Protocolului reiese că preambulul documentului nu face decât să încerce o validare a unor încălcări evidente a regulilor procesului penal, pornind chiar de la principiile acestuia. Consiliul Baroului Cluj condamnă existenţa unor astfel de înţelegeri neconstituţionale şi nelegale între autorităţi ale statului. Solicităm ca, pe viitor, să se stopeze o astfel de practică care eludează principiile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României şi Codul de procedură penală, în principal dreptul la un proces echitabil şi principiul legalităţii procesului penal”, se arată în comunicat.

Avocaţii clujeni susţin că, printre practicile nelegale stabilite de acest protocolul, se numără raportarea de către procurori a modului în care au fost folosite în dosarele penale informaţiile furnizate de SRI, transmiterea de către procurori către SRI a informaţiilor privind cadre militare sau salariaţi civil ai SRI, aparent obţinute în dosarele penale instrumentate de aceştia, punerea de către SRI la dispoziţia Parchetului de date, informaţii sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru, eludându-se, astfel, cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului în cauzele penale, punerea de către SRI la dispoziţia Parchetului de informaţii provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, relevându-se astfel o altă modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedură penală, stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activităţile desfăşurate de SRI în cauze penale, dovadă a faptului că activitatea SRI a fost asimilată celei de organ judiciar, controlarea de către SRI a informaţiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe în dosarul de urmărire penală, situaţie în care orice probă în apărare putea fi cenzurată pe temeiul protejării securităţii statului, substituirea traducătorului autorizat şi a organului de urmărire penală de către SRI, prin prestarea de către acesta a serviciilor de traducere şi/sau transcriere a interceptărilor, deţinerea de către SRI a unor evidenţe specifice cu informaţii colectate în realizarea interceptărilor, evidenţe care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denotă că SRI colecta şi păstra informaţii rezultate din interceptări care puteau fi folosite eludând cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decât cele în care fuseseră autorizate interceptările, punerea în executare a interceptărilor era în mod clar efectuată doar de SRI, atât ca interceptare, cât şi ca transcriere.

Alte articole

SRI monitorizează atent campania electorală, primele anunţuri oficiale despre „combaterea riscurilor statale”

Eduard Hellvig, mesaj la 35 de ani de la înfiinţarea SRI. Fostul şef al instituţiei, despre munca de intelligence: „În spatele propoziţiilor cazone sunt mai multe lucruri decât pot fi aşternute pe hârtie cu un grad rezonabil de certitudine”