Barroso: Criza migraţiei, cea mai dificilă provocare pentru UE

„Este probabil cea mai dificilă provocare pe care a întâlnit-o Uniunea Europeană în ultimele decenii. Pot să văd că este mai serioasă decât criza Euro. De ce? Pentru că miza nu este doar economică, ci acceptarea politică. Iar aceasta din cauză că foarte brusca și masiva intrare de refugiați și migranți ilegali este folosită de către anumite forțe naționaliste și xenofobe împotriva Europei. Astfel, aceasta poate naște probleme politice serioase în Europa”, a afirmat Jose Manuel Barroso vineri într-o conferință de presă la Timișoara.

În opinia sa, trebuie făcută distincția între aspectul umanitar al crizei, și anume primirea și ajutorarea refugiaților, și lupta împotriva terorismului.

„Dacă statele membre vor protecție, trebuie să adune mai multe resurse, să le pună la comun — resurse financiare, resurse operaționale, resurse umane — pentru a ne proteja granițele. Nu sunt naiv, sunt probleme de securitate în Europa la acest moment, dar trebuie să fim riguroși și să facem distincția între refugiați, față de care avem o datorie de a-i primi, din motive umanitare, și lupta pe care o ducem împotriva teroriștilor și rețelelor criminale”, a spus Barroso.

Fostul oficial european consideră că această criză a migrației trebuie gestionată în așa fel încât Uniunea Europeană să se întărească, spațiul Schengen să fie completat cu noi membri și să crească cooperarea la nivel instituțional între statele membre ale blocului comunitar.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

„Cred că asta este posibil dacă există voință politică și cred că instituțiile politice europene lucrează acum la o abordare pentru această provocare. Sper că va fi, mai mult sau mai puțin, ca ceea ce s-a întâmplat cu criza financiară — să folosim criza nu pentru a doborî UE, ci pentru a avea uniune bancară. Același lucru ar trebui să se întâmple și acum cu refugiații, nu să punem în dubiu Schengen, ci din contră să completăm Schengen, să îl facem mai operativ și să avem mai multă cooperare între diferitele servicii și autorități naționale”, a punctat Barroso.

El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să arate solidaritate celor care au nevoie, dar și duritate față de cei care încearcă să pună în pericol siguranța cetățenilor — o politică dificilă, dar în același timp singura viabilă.

„Cred că puși în fața acestei probleme trebuie să avem curajul să explicăm ce se întâmplă. În primul rând, cei mai mulți refugiați vin aici deoarece sunt într-o situație disperată. (…) Dacă acești oameni vin aici pentru că sunt persecutați în țările lor, pentru că există un război ce le distruge țara, trebuie să îi primim. Dacă eram un tată sirian și îmi vedeam familia în pericol, bineînțeles că aș fi încercat să ajung într-un loc unde să pot trăi în pace. Așa că îi rog pe toți europenii să facă acest exercițiu în privința datoriei morale. În estul Europei au fost războaie groaznice și atunci, la fel, au fost refugiați. (…) Trebuie să luptăm nu cu persoanele, ci cu traficanții, trebuie să ne protejăm granițele externe. Asemeni unei țări, Uniunea Europeană are dreptul, dar și datoria de a-și proteja granițele, deoarece o parte din acest trafic are de-a face cu traficul de droguri, traficul de copii, cu scăparea de urmărire penală, câteodată chiar cu terorismul sau cu crima organizată”, a spus Barroso.

Fostul șef al executivului european crede că menținerea spațiului Schengen poate ajuta la rezolvarea problemei deoarece Schengen nu implică o scădere a securității, ci o responsabilitate a guvernelor de a coopera mai mult pentru a schimba informații și pentru a proteja granițele exterioare ale UE.

„Astfel, ce trebuie să facem acum este să avem mai multă cooperare între diferitele organe de poliție, între diferitele servicii de informații la nivel european. N-are nimic de-a face cu granițele interioare sau exterioare. Crede cineva că acum trebuie să încercăm iar să construim granițe între Belgia, Luxemburg și Olanda? Sau între Spania și Portugalia? Care ar fi avantajul în lupta împotriva terorismului? Din contră, ce trebuie să facem este să îmbunătățim nivelul de încredere și cooperare între diferitele organe de poliție și între diferitele servicii de informații și să le asigurăm mai multe resurse pentru protejarea granițelor exterioare. Din acest motiv această politică este una delicată”, a explicat Barroso.

În acest context, el a spus că o felicită pe cancelarul german Angela Merkel care, în pofida presiunilor la care este supusă în plan intern, a adoptat o atitudine „foarte principială” în ceea ce privește criza refugiaților, deoarece altfel, dacă ar fi avut o altă poziție, acest lucru ar fi fost foarte periculos pentru imaginea Germaniei și pentru imaginea Europei.

„În final cred că vom rezolva problema, dar cred că soluția pentru aceasta nu este să creăm noi ziduri sau noi granițe, ci din contră să cooperăm mai mult. Soluția este mai multă Europă, pentru că teroriștii și cei ce folosesc aceste mișcări de persoane pentru a crea nesiguranță au o rețea internațională, nu respectă granițele, deci trebuie să avem capacitatea serviciilor noastre naționale să coopereze peste granițe, să avem o cooperare mai puternică la acel nivel. Desigur, sunt realist, știu foarte bine că nu vom avea acum un serviciu de informații comun, dar putem avea o articulare a serviciilor naționale pentru acest scop și ar trebui să avem, iar asta este și propunerea Comisiei, o Pază de Coastă comună”, a adăugat José Manuel Barroso.