În intervenţia sa, după acordarea distincţiei, preşedintele Traian Băsescu a rememorat practica marinărească pe care a făcut-o, la rândul său, pe bricul Mircea.
‘Practica pe nava-şcoală este testul de foc al studenţilor noştri. Pe bricul Mircea ne dădeam seama dacă ne putem califica sau nu pentru această meserie. Se împlinesc 40 de ani de când am pus pentru prima dată piciorul pe bricul Mircea. Practica te învaţă cum să supravieţuieşti singur pe mare, în condiţii grele şi cine învaţă asta poate să supravieţuiască şi în deşert. Aceştia sunt oameni care rămân cu o lecţie pe viaţă, care reuşesc în viaţă. Ei nu pot să piardă. Ei nu pot decât să câştige. În mentalul lor apare această idee’, a afirmat preşedintele.
În cadrul aceleaşi ceremonii au fost înaintaţi la gradul de viceamiral cu trei stele, în retragere, fostul comandant al Institutului de Marină Ilie Ştefan, iar comandorului în retragere Alexandru Hîrjan i-a fost acordat gradul de contraamiral de flotilă cu o stea.
Nava Şcoală Mircea a participat în perioada 30 aprilie-24 mai, alături de alte 17 veliere din nouă ţări, la competiţia Black Sea Tall Ships Regatta 2014, organizată în premieră în Marea Neagră.
Vasul simbol al marinei române a fost construit între anii 1938-1939 la Şantierul Naval ‘Blohm&Voss’ din Hamburg, Germania. ‘Mircea’ este cel de-al patrulea vas din seria de cinci de acelaşi tip, fiind navă-soră cu ‘Eagle’ (ex. Horst Wessel) – SUA, ‘Gorch Fock I’ (ex. Tovarisch, ex. Gorch Fock – nava muzeu) – Germania, ‘Gorch Fock II’ – Germania, ‘Sagres’ (ex. Albert Leo Schlageter) – Portugalia.
Nava-şcoală Mircea este un velier clasa A, tip bark, cu trei arbori, înaltă de 44 de metri, cu 23 de vele ce însumează o suprafaţă velică totală de 1.750 mp.
Certificatul de naştere al noii nave-şcoală s-a semnat la 26 ianuarie 1938, iar la 22 septembrie a fost lansată la apă şi botezată cu numele Mircea, alegere justificată de bogata tradiţie şi renumele predecesorului său. Numele navei provine de la vestitul voievod Mircea cel Bătrân, ce a cârmuit Ţara Românească între anii 1386-1418 şi sub a cărui domnie navigaţia autohtonă şi comerţul efectuat pe mare au cunoscut o mare dezvoltare, vasele româneşti navigând, încă de pe atunci, nu numai în Marea Neagră, ci şi în Marea Egee şi Marea Mediterană, fapt care i-a adus numele de ‘Domn până la Marea cea mare’.
Nava are în provă, sub bompres, un galion, reprezentându-l pe domnitor îmbrăcat cu bluza albastră, mantie roşie şi purtând pe cap coroana, simbol al domniei. La 27 aprilie 1939 a avut loc ceremonia ridicării pavilionului naţional, iar pe data de 1 mai 1939, Mircea a intrat în serviciul Marinei Militare. Nava a intrat în portul Constanţa pe data de 17 mai 1939, iar la 3 iulie pleca în primul său marş de instrucţie în Marea Mediterană, unde face escale în porturile Palermo, Toulon, Palma, Gibraltar, Alger şi Alexandria. Ultima escală a marşului ce cuprindea vizite în Siria, Cipru şi Insulele Greceşti a fost anulată odată cu atacul german asupra Poloniei. Astfel, pe data de 3 septembrie 1939, Mircea intră în portul Constanţa şi acostează în dana militară. Declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial avea să însemne pentru nava-şcoală Mircea începutul unei lungi perioade, de peste 25 de ani, în care nu a mai executat marşuri de practică de lungă durată şi reprezentare a Marinei Militare şi a României în afara Mării Negre.
Conducerea Marinei Militare a decis, pentru siguranţă, ca ‘Mircea’ să fie dus, la 19 februarie 1941, la Brăila, pe braţul Arapu. Aici a staţionat până în vara anului 1944, continuând însă să fie utilizat ca navă-şcoală. La începutul lunii septembrie 1944, nava-şcoală Mircea, împreună cu alte nave româneşti, a fost preluată de sovietici sub formă de captură şi încadrată în flota proprie din Marea Neagră. Doi ani mai târziu, la 27 mai 1946, s-a desfăşurat în portul Constanţa festivitatea de preluare a navei-şcoală Mircea de la echipajul sovietic şi reîncadrarea ei în Marina Română. La ceremonialul retrocedării au participat din partea României, Regele Mihai I, membri ai guvernului, reprezentanţi ai armatei şi Marinei Militare, ofiţeri superiori sovietici precum şi un numeros public.