„Printre alte teme abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi rolul important pe care ar trebui să-l aibă recomandările Comisiei de la Veneţia în viitorul proces de revizuire a Constituţiei României, situaţia politică din Republica Moldova şi evoluţiile din Balcanii de Vest”, informează un comunicat al Preşedinţiei.
În cadrul întrevederii, preşedintele Băsescu „a vorbit despre importanţa expertizei celor două instituţii europene în ceea ce priveşte respectarea justiţiei, a normelor care guvernează principiile vizând drepturile şi libertăţile cetăţeanului, precum şi pentru asigurarea funcţionării democratice a instituţiilor statului de drept”.
Şeful statului a afirmat, totodată, că „după evenimentele din vara anului 2012, s-a putut constata că instituţiile din România au rezistat unor presiuni politice exercitate dincolo de limitele cadrului juridic european, care asigură echilibrul puterilor într-un stat democratic şi că aceasta a fost o probă care a dovedit soliditatea instituţiilor respective”.
Cei trei oficiali au discutat şi despre situaţia politică din Republica Moldova şi evoluţiile din Balcanii de Vest.
Guvernul va solicita asistenţă tehnică din partea Comisiei de la Veneţia în procesul de revizuire a Constituţiei, a anunţat miercuri dimineaţă premierul Victor Ponta, la finalul discuţiei cu Jagland.
El a precizat că va trimite o solicitare oficială în acest sens şi că va ruga şi conducerea Parlamentului să efectueze o astfel de cerere.
Premierul a arătat că doreşte ca revizuirea Constituţiei să reprezinte un proces deschis nu numai societăţii civile, ci şi partenerilor externi ai României.
Comisia de la Veneţia apreciază, în opinia privind România publicată în decembrie 2012, că evenimentele din vara anului trecut au arătat că o coabitare între preşedinte şi premier nu poate fi uşor susţinută de cadrul constituţional, iar reforma Constituţiei trebuie să clarifice competenţele celor doi, în principal privind politica externă.
Comisia prezintă în raportul său şi o serie de recomandări privind modificarea Constituţiei, făcând referire, pe lângă clarificarea competenţelor şefului statului şi ale primului-ministru, şi la procedura de suspendare a preşedintelui.
„Procedura privind suspendarea preşedintelui face confuzie între responsabilitatea politică şi cea juridică. Are tendinţa să îl facă pe preşedintele responsabil politic în faţa Parlamentului şi electoratului, deşi motivele pentru o demitere sunt formulate într-o manieră care invocă responsabilitatea legală. Rolul Curţii Constituţionale în această procedură este de asemenea mai degrabă neclar. Dacă este menţinută, procedura de la Art. 95 privind suspendarea preşedintelui ar trebui transformată în mod clar privind responsabilitatea legală, iniţiată de Parlament şi decisă de o curte de judecată”, se arată în Opinia Comisiei de la Veneţia.
De asemenea, mai sunt propuse o mai bună reglementare a recursului la ordonanţe de urgenţă de către Guvern şi asigurarea în Constituţie a unui cadru clar privind independenţa instituţiei Avocatului Poporului.