Băsescu cere aviz de mediu pentru Roşia Montană şi analizarea exploatărilor de cupru şi gaze de şist

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, în cadrul ceremoniei organizată pentru depunerea jurământului noului ministru al Mediului, că România nu mai are resurse pentru a crea locuri de muncă decât dacă priveşte cu responsabilitate spre reluarea activităţilor de exploatare a resurselor naturale, fie că este vorba de aur, cupru sau gaze de şist.

„În momentul de faţă, România nu mai are resurse de a crea locuri de muncă decât dacă privim cu responsabilitate la reluarea activităţii de minerit în domenii care, prin evoluţia pieţelor, fac din nou rentabilă exploatarea unor resurse naturale. Datorită demagogiei şi laşităţii demnitarilor români, investiţia de la Roşia Montană stă blocată din 1997, iar în perspectiva imediată se prefigurează procese costisitoare. De asemenea, ştim toţi artificiul prin care Cupru Min a mai reuşit să obţină profit anul trecut. Pur şi simplu nu a făcut investiţii pentru deschiderea fronturilor, în vederea exploatării de suprafaţă în continuare. Artificial, domnii manageri şi-au creat condiţii să încaseze, probabil, prime pentru profitul realizat, dar compania nu are bani să îşi extindă frontul de exploatare„, a completat preşedintele.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în momentul de faţă România nu beneficiază de banii necesari unor exploatări care să protejeze şi mediul şi de aceea este necesară colaborarea cu parteneri străini.

„Din 1997, autorităţile române plimbă responsabilitatea de la unul la altul pentru Roşia Montană. Ceea ce vă cer, domnule ministru şi stimaţi membri ai Guvernului, dacă este fezabilă exploatarea de la Roşia Montană şi credeţi că prin Roşia Montană facem un bine României, daţi rapid avize, sigur în deplină cunoştinţă de cauză, dacă nu spuneţi „nu” investitorului pentru că fiecare zi în care întârziem şi plimbăm actele de la o instituţie la alta ne va costa enorm în viitorul proces. Statul român s-a angajat din 1997 la exploatarea în comun cu parteneri străini a acestui zăcământ. Dacă nu spuneţi „nu” mâine şi încheiem subiectul”, a spus preşedintele Băsescu la Palatul Cotroceni.

Alte articole

Victor Ponta dorește guvernare PSD-AUR dacă ajunge președinte: „Au și oamenii cei mai pregătiți și au și încrederea cea mai mare din partea populației”

Val de demisii în AUR! Membri fondatori ai partidului aleg să plece de lângă George Simion

„Poate că mulţi consideră că cel mai important lucru este profitul pe care l-am putea obţine din aceste exploatări în parteneriat. Fie că vorbim de gazele de şist, fie că vorbim de aur, fie că vorbim de cupru. Eu sunt de acord cu dvs. că este foarte important ce obţine statul român. De aceea o revedere foarte importantă, şi personal cer Guvernului ca în maxim două săptămâni să revizuiască tot sistemul de redevenţe pe care îl avem pe zăcămintele naturale. Aş ruga înalţii demnitari ai statului român, pe prea-cinstiţii ziarişti şi pe prea-cinstiţii patroni de presă să meargă la Roşia Poieni şi la Roşia Montană, pentru că par a plânge de grija mediului. Iar eu i-aş invita să vadă ce-i acum la Roşia Poieni şi la Roşia Montană ca nivel de poluare şi să constate acum dacă de pe urma exploatării de către stat a acestor resurse, ceea ce avem acolo înseamnă protecţia mediului. Sigur, sunt un susţinător al poziţiilor care vizează exploatarea resurselor cu maximă protejare a mediului şi trebuie să avem grijă de acest lucru, fiind o condiţie esenţială pentru a exploata resursele naturale”, a mai spus şeful statului.

Declaraţia şefului statului a avut loc cu ocazia ceremoniei de învestitură a noului ministru al Mediului, Atilla Korodi.

Culmea e că în urmă cu puţină vreme, Attila Korodi, era un adversar al proiectului Roşia Montană. „Eu spun că, la ora actuală, Roşia Montană, aşa cum este proiectată, cum este făcută de această companie nu satisface elementele strategice ale României în zona mineritului„, spunea Attila Korodi în 13 martie 2012.

Noul ministru al Mediului, Attila Korodi, a depus, marţi, jurământul de învestitură în funcţie, la Palatul Cotroceni, în faţa şefului statului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, a premierului şi a reprezentanţilor Guvernului.