Traian Băsescu cere UE şi NATO să trimită ARMAMENT Ucrainei: Armata ucraineană riscă un MĂCEL

„Armata ucraineană se află în dificultate. Dacă statele Uniunii Europene nu vor trece rapid la sprijinirea armatei ucrainene, şansele guvernului de la Kiev de a pune sub control estul Ucrainei devin iluzorii. Continuare luptelor riscă să se transforme într-un măcel la adresa armatei ucrainene„, le-a spus Traian Băsescu ambasadorilor români adunaţi la Palatul Cotroceni.

CITEŞTE ŞI Băsescu: România condamnă acţiunile Rusiei de a sprijini separatiştii. Nu putem vorbi de o invazie în Ucraina

Alte articole

Băsescu: Donald Trump este „Măcelarul de la Casa Albă”. Slăbeşte consistent capacitatea de apărare a Ucrainei pentru ca Putin să poată lovi nestigherit

EXCLUSIV Traian Băsescu susține că Georgescu trebuia să fie înfrânt la vot: „Să se vadă că nu li s-a luat candidatul favorit prin artificii, prin lucruri ilegale”

„Armata ucraineană s-a săturat de căşti şi armele neletale ce i-au fost trimise. Dacă vrem să dăm o şansă armatei Ucrainei trebuie să procedăm exact ca Rusia, să punem la dispoziţie orice mijloace ce pot ajuta armata ucraineană„, a afirmat Băsescu precizând că va expune acest punct de vedere la reuniunea Consiliului European.â

CITEŞTE ŞI Ucraina cere UE ajutor militar de anvergură. Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte de urgenţă

Totodată, România va susţine adoptarea de sancţiuni mult mai dure la adresa Rusiei, sancţiuni financiare, sancţiuni care să vizeze secotrul energetic şi cel militar. „Nu mai putem duce la bun sfârşit contractele de echipamente militare pe care le au diverse state cu Federaţia Rusă, câtă vreme sunt îndreptate împotriva unui stat suveran şi independent. Azi e Ucraina, mâine poate fi altcineva„, a spus preşedintele.

Şeful statului a precizat că în mod raţional nu există un pericol pentru România, dar a arătat că statul român trebuie să fie pregătit şi pentru iraţional.

„Nu am dubii că Alianţa Nord-Atlantică va funcţiona şi garanţiile de aplicabilitate a articolului 5 sunt date şi nu mai pot fi puse sub semnul întrebării. În analiza mea nu avem un pericol pentru România în mod raţional, dar trebuie să ne pregătim şi pentru iraţional, pentru că acest iraţional se dovedeşte că poate exista iar dacă privim în jurul Mării Negre constatăm o salbă de conflicte îngheţate„, a afirmat Băsescu.

Ucraina a cerut joi Uniunii Europene „ajutor militar de anvergură”, ca urmare a „invaziei ruse făţişe”, a anunţat ambasadorul Ucrainei pe lângă UE, Konstantin Eliseev, informează AFP.

„Cerem o sesiune extraordinară a Consiliului European la 30 august, pe marginea situaţiei din Ucraina. Ajunge atâta conivenţă (acord) şi temperare a agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar tehnic de anvergură”, a notat Eliseev pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei la UE.

Preşedintele Petro Poroşenko a declarat joi că trupe regulate ale armatei ruse echipate cu armament greu au pătruns pe teritoriul Ucrainei şi luptă de partea separatiştilor.

Printr-o zonă de frontieră necontrolată de trupele ucrainene „au intrat coloane cu tehnică militară grea, o mare cantitate de arme şi trupe regulate ale Federaţiei Ruse”, a mai spus Poroşenko, amintind că aceste unităţi ruse au ajutat separatiştii să recucerească oraşul de frontieră Novoazovsk.

„Fără nicio îndoială, situaţia este extrem de complicată. Dar este controlabilă, suficient de controlabilă cât să nu ne panicăm”, a mai spus liderul ucrainean. El consideră că succesul ofensivei armatei ucrainene împotriva separatiştilor din regiunile Doneţk şi Lugansk i-a determinat pe aceştia din urmă să ceară întăriri din Rusia.

Cu toate acestea, ‘suntem capabili să ne apărăm singuri’, deşi ‘avem într-adevăr nevoie de armament modern şi de tehnologie militară avansată’, a continuat Poroşenko.

Ministerul rus al Apărării a dezminţit joi prezenţa trupelor ruse în estul Ucrainei. Aceste acuzaţii ‘nu au nicio legătură cu realitatea’, a declarat un purtător de cuvânt, generalul Igor Konacenkov, agenţiei de presă ruse Interfax.

Reacţia UE şi SUA privind pătrunderea trupelor ruse în Ucraina

Președintele Barack Obama a apreciat, joi seară, într-o conferință de presă la Casa Albă, că „întreaga lume poate vedea că forțele ruse se află în Ucraina”, dar a exclus orice recurgere la forță „pentru rezolvarea problemei ucrainene”.

Joi la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, Rusia a fost acuzată de occidentali, cu Statele Unite în frunte, care au denunțat implicarea directă a forțelor ruse alături de separatiști în estul Ucrainei.

Ambasadoarea Statelor Unite la Națiunile Unite, Samantha Power, a declarat că Rusia trebuie să înceteze „minciunile” și operațiunile de alimentare a conflictului din Ucraina.

La rândul său, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a acuzat Statele Unite că trimit în Ucraina „zeci de consilieri”, iar armata ucraineană „bombardează civili”.

Adresându-se Consiliului, Jeffrey Feltman, subsecretar general ONU pentru afacerile politice, a declarat că dacă se confirmă, prezența trupelor ruse în Ucraina este „o contravenție directă a dreptului internațional și Cartei Națiunilor Unite”, adaugă DPA. 

Reacţia României la criza din Ucraina

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, joi, că s-ar impune convocarea CSAT în contextul ultimelor evenimente din Ucraina, dar a subliniat că acesta este atributul preşedintelui.

La scurt timp, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, despre situaţia din Ucraina, anunţând că următoarea şedinţă a CSAT va avea loc pe 3 septembrie şi nu are ca subiect Ucraina, şeful statului menţionând că acesta va pregăti Summit-ul NATO.

„Consiliul Suprem de Apărare al Ţării va avea loc pe 3 septembrie, dar nu are ca obiectiv Ucraina. Este un CSAT premergător Summit-ului NATO din 4-5 septembrie. Faţă de situaţia actuală, nu se impune convocarea CSAT, este forţată”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.

În schimb, premierul Victor Ponta a declarat că intervenţia Federaţiei Ruse în Ucraina trebuie condamnată şi sancţionată şi că eventuale decizii se vor discuta, probabil, săptămâna viitoare la CSAT, şeful Executivului urmând să prezinte poziţia României şi la reuniunea convocată la Paris de preşedintele Franţei.