„O astfel de vizită trebuia să aibă ca prim obiectiv problema celor 500.000 români care trăiesc în Ucraina”, a declarat, miercuri seara, Traian Băsescu arătând că este vorba de o comunitate care probleme cu accesul la educaţie în limba maternă şi că există semnale că autorităţile ucrainiene cheamă cu predilecţie tineri din Bucovina de Nord pentru a sluji sub arme.
„Eu cred că minorităţile trebuie să fie loiale ţării lor, dar ar fi o mare problemă dacă ţara lor îi ia cu prioritate în armată pentru a-i duce în Ucraina de Est. O întâlnire cu românii era obligatorie„, a apreciat fostul şef al statului.
Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială în Ucraina, s-a întâlnit, marţi, cu omologul său, Petro Poroşenko. Într-o declaraţie de presă comună, Klaus Iohannis a spus că România sprijină ferm apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană şi susține menținerea sancțiunilor aplicate de UE Rusiei. Preşedintele Ucrainei a anunţat, la rândul său, că, în urma discuţiilor, s-a stabilit acordarea de tratament medical soldaţilor ucraineni.
Klaus Iohannis a fost primit, la Kiev, de preşedintele Petro Poroşenko. Cei doi şefi de stat au avut convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor celor două delegații, de o declarație de presă comună şi de un dejun oficial oferit de Petro Poroșenko.
În conferinţa de presă, președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină ferm apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. „Am dorit prin prezența mea la Kiev să reafirm voința de aprofundare a relațiilor noastre și sprijinul ferm al României pentru apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Atât dl președinte Poroșenko, cât și eu am apreciat cooperarea româno-ucraineană ca fiind una solidă. România își dorește să fie un partener al Ucrainei și să împărtășească experiența și expertiza acumulată în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană și la NATO”, a spus Iohannis, potrivit Agerpres.
Şeful statului a reafirmat susținerea României pentru suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, Iohannis a arătat că pachetul de înțelegeri de la Minsk din februarie trebuie implementat „integral, neîntârziat și necondiționat” și a subliniat că ţara noastră susține menținerea sancțiunilor aplicate de Uniunea Europeană Rusiei, „atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului sau dacă situația din teren continuă să se degradeze”.
„Aceasta este evidentă nu numai la nivelul autorităților, ci și al societății și opiniei publice din România. Asumarea României a rolului de națiune lider al fondului NATO de sprijin în domeniul combaterii amenințărilor cibernetice este doar un exemplu în acest sens”, a precizat Klaus Iohannis.
Iohannis a mai anunţat că a convenit cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, acordarea unei vizibilități mai bune comunităților de români din Ucraina și celor de ucraineni din România.
Presedintele ucrainean a declarat, la rândul său, că vizita preşedintelui Klaus Iohannis este una simbolică, pentru că este prima vizită în ultimii şapte ani.
Întrebat dacă Ucraina a cerut sprijin militar, din partea României, Poroşenko a spus că Ucraina are contracte de furnizare de arme defensive cu 11 state europene, precizând că nu doreşte să specifice niciun nume de ţară.
Poroşenko a mai spus că Ucraina a stabilit cu mai multe state europene antrenarea forţelor sale armate. „Ieri, în Berlin, şi astăzi, cu domnul preşedinte Iohannis, am decis acordarea de tratament medical pentru soldaţii ucraineni, atât în Germania cât şi în România”, a anunţat Poroşenko. Poroşenko a mai spus că „Ucraina este o ţară independentă, cu drepturi suverane de a-şi îmbunătăţi capabilităţile militare ale armatei”.
„Aici nu este vorba în mod particular despre acest conflict, pentru că noi suntem o ţară a păcii şi eu sunt un preşedinte al păcii, dar noi vrem să clădim un sistem de securitate, în cooperare cu ţările Uninii Europene, pentru că noi apărăm, aici, nu doar suveranitatea şi integritatea teritorială ci şi libertatea europeană şi democraţia europeană, precum şi securitatea europeană. Şi cred că toate ţările europene înţeleg pe deplin acest lucru”, a mai declarat Poroşenko.
Preşedintele Ucrainei s-a referit la relaţiile bilaterale, anunţând că au convenit să reanime activitatea comisiei mixte prezidenţiale şi să organizeze următoarea sesiune a acestei comisii prezidenţiale în timpul vizitei sale la Bucureşti.
„Am evidenţiat direcţiile care sunt de perspectiv, este vorba de transport, infrastructură, energie, şi în alte domenii, care o să aibă o concretizare, pentru ambele părţi. De asemea, noi am abordat problemele tradiţional sensibile, ca de exemplu Canalul Dunăre- Marea Neagră şi am convenit un dialog constructiv atât în plan bilateral şi în cadrul instituţiilor internaţionale. Vreau să vă asigur că noi încercăm să demonstrăm că suntem în stare să găsim soluţii comune pentru toate problemele care de mulţi ani au fost de nerezolvat”, a mai afimat Poroşenko.