„Am ajuns pe la jumătatea Consiliului European. Prima în 2012, a doua se va desfăşura în prima parte a lui 2013, să sperăm că undeva în ianuarie-februarie„, a spus preşedintele Băsescu la începutul declaraţiei de presă făcute după încheierea Consiliului European, scrie Mediafax.
El a adăugat că, „într-adevăr, nu s-a ajuns la un buget al UE pentru 2014-2020, dar în mod categoric s-au făcut progrese”.
Băsescu a explicat că, în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele este nivelul bugetului pentru coeziune şi PAC, putându-se spune că este vorba despre „aparenta contradicţie între contributorii neţi şi beneficiarii neţi”.
„Cert este că, deşi în această aparentă contradicţie, s-au făcut foarte mulţi paşi pentru ajungerea la un buget al Uniunii în următorul Consiliu„, a susţinut preşedintele.
El a precizat că primul element a fost că solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor membre net contributoare variau între 50 de miliarde şi 200 de miliarde de euro.
„Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de o sută de miliarde. Reducerea faţă de propunerea Comisiei”, a declarat Traian Băsescu.
Preşedintele Băsescu a spus că al doilea element, pe care îl consideră foarte important, este că până în prezent s-au găsit „nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 de miliarde” şi urmează ca până la viitorul Consiliu să se găsească soluţii pentru reducerea a încă 30 de miliarde de euro.
Şeful statului a mai spus că în negocierile de la Bruxelles s-a reuşit readucerea cofinanţării proiectelor la 85% de la 75% şi că s-a acceptat ca prefinanţarea să fie 4%, precizând că ceea ce s-a convenit aşa rămâne, deşi nu s-a ajuns la acord pe buget.
„În acelaşi timp, cel puţin din punctul nostru de vedere, obiectivul a fost relaxarea condiţiilor de accesare. Documentul care a fost circulat ieri noapte şi care este rezultatul negocierilor atât între state cât şi a fiecărui stat cu preşedintele Consiliul, Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, reflectă aceste negocieri, aceste discuţii. Pentru România era foarte importantă condiţia de accesare a banilor europeni”, a menţionat preşedintele.
El a amintit că pentru România era foarte importantă condiţia de accesare a banilor europeni.
„Problema pe care noi o aveam tot timpul era lipsa banilor autohtoni, care era o condiţie de utilizare a banilor utilizaţi, pentru cofinanţare. În ultimii ani se aude mult mai slab această problemă, pentru că România a obţinut tot soiul de derogări cu privire la micşorarea contribuţiei proprii în utilizarea fondurilor europeni. Pentru noi devenea esenţial în primul rând să ne asigurăm condiţiile de cofinanţare naţională la banii europeni. V-aş aduce aminte inclusiv că şi în 2011, şi în 2010, odată cu intrarea într-un proces puternic de restructurare bugetară, acel proces declanşat în mai 2010, tot timpul noi am obţinut unele facilităţi, cum ar fi includerea TVA în cheltuielile eligibile, cofinanţarea până la 95% cu bani europeni prin realizarea unui top-up de 10% peste cei 85% pe care deja îi aveam. Prefinanţarea a crescut de la 6% la 9% pentru România. Toate aceste lucruri ne-au permis să avem în buget banii necesari pentru cofinanţarea proiectelor europene”, a explicat Băsescu.
El a arătat că România a reuşit „să îşi generalizeze” aceste priorităţi.
„Erau şi pentru alte state, dar pentru noi figurau foarte rău în propunerea iniţială a domnului Van Rompuy”, a adăugat şeful statului.
„Cofinanţarea am reuşit să o readucem la 85% faţă de 75% şi aşa este înscrisă în proiectul circulat azi-noapte. TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat este destul de mult, dar îmi propun ca în acest interval de negociere să ajungem măcar la 7% prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instituţiile financiare, am introdus deja top-up-ul de la 85% la 95% şi doar 5% rămâne să ajungă contribuţia românească. Aceasta ar fi condiţiile pe care noi le-am vizat cu prioritate„, a explicat Traian Băsescu.
„Cu uşurinţă ne dăm seama că nevoia de a sta în criteriile Tratatului Fiscal, deci deficit structural de 1%, ceea ce ne duce la un deficit bugetar de 1,4-1,5% pe cash, asta înseamnă nu vom avea marjă mare de manevră pe deficit şi era esenţial să menţinem acest tip de facilităţi pe bugetul următor, chiar dacă unele dintre ele le vom pierde în 2013, 2014, 2015 pe banii din acest exerciţiu”, a adăugat preşedintele.
El a menţionat că pentru exerciţiul viitor toată suma alocată României va fi pe aceste criterii.
„Documentul de azi-noapte rămâne un document bază, adică cele asupra cărora deja s-a convenit, aşa rămân”, a asigurat Traian Băsescu.
„Nu aş vrea să vorbesc despre sume, pentru că urmează o reducere de încă 30 de miliarde, urmează să o discutăm în perioada următoare. Ceea ce ştiu însă cert este că în momentul de faţă pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere la plăţile directe de minimum 5 miliarde de euro. Deci la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde”, a mai spus preşedintele.