Băsescu: România nu trebuie să mai aibă niciodată frontieră cu Rusia

„Ucraina este cea mai mare problemă de securitate a noastră. Este o ciorbă în care nu ne putem amesteca, lucrurile sunt atât de complicate, încât forţe politice mari nu pot obţine un răspuns„, a spus Traian Băsescu.

El a arătat că în perioada scursă dintre cele două acorduri de la Minsk, poziţia Ucrainei s-a fragilizat, existând riscul serios al „transnistrizării” acestui stat. Pe de altă parte, este previzibil ca Rusia să-şi tempereze deocamdată agresivitatea întrucât riscul unor noi sancţiuni economice este prea mare pentru Vladimir Putin.

„Nu există riscul ca România să fie atacată de Rusia. Ce trebuie România să evite şi să stimuleze partenerii în acest sens: România nu trebuie să mai aibă niciodată frontieră cu Rusia„, a spus fostul preşedinte.

Pe de altă parte, Băsescu impută politicii externe româneşti din ultima perioadă neimplicarea mai activă în soluţionarea crizei guvernamentale din Moldova, în contextul în care Iurie Leancă nu a reuşit să-şi treacă guvernul de votul din Parlament. „În loc ca România să se gândească la vizite la Kiev, trebuia să mergem la Chişinău. Cheile nu au fost folosite şi s-a ajuns aici”, a spus Băsescu precizând că eşecul lui Leancă era previzibil.

Alte articole

Traian Băsescu: Fără sprijinul SUA, va fi vorba de o capitulare. Dacă ăsta e obiectivul, se atinge. Problema e că după înfrângerea Ucrainei, urmăm noi

Traian Băsescu: „Forțele de garantare a păcii se pot instala în țări apropiate, cum ar fi Polonia, România, gata să intervină în cazul în care, după ce se încheie pacea, Rusia reia atacurile împotriva Ucrainei”

„S-au dus în Parlament neavând alianţele făcute. PLDM şi PDM nu au avut alianţă nici cu Partidul Liberal, nici cu Partidul Comuniştilor. Nu ştiu ce le-a fost lor de nu au făcut concesii celui mai proromânesc partid. Din premiantul Parteneriatului Estic, Moldova începe să dea semne de rateu„, a apreciat Traian Băsescu.

Guvernul condus de Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al Parlamentului, pe 12 februarie. Pentru numirea Guvernului sunt necesare voturile a cel puţin 51 de deputaţi, pro au votat doar 42.

Potrivit Constituţiei, în acest caz şeful statului poate desemna repetat un candidat pentru funcţia de premier. Dacă în 45 de zile de la eşuarea numirii noului Executiv, Parlamentul nu va accepta candidatul propus de preşedintele ţării, Legislativul este dizolvat şi sunt organizate alegeri anticipate.

Pe de altă parte, potrivit unei hotărâri a Curţii Constituţionale, pronunţată în octombrie 2013, termenul limită de formare a noului Guvern este de trei luni din data încetării mandatului fostului Executiv. Acest termen expiră în data de 9 martie 2015.