Băsescu s-a „consultat” cu miniştrii. A ţinut un discurs şi a plecat

„Nu ştiu cum a fost la consultarea cu opoziţia, dar pot să vă spun că aici aţi bătut, categoric, la uşi deschise!”, l-a întâmpinat premierul Emil Boc pe Traian Băsescu, la şedinţa de Guvern de la Palatul Victoria.

„Credeţi că, dacă mi se păreau închise, veneam ?”, i-a răspuns preşedintele.

Deşi Cotroceniul a anunţat că Băsescu va avea consultări la Palatul Victoria, totul s-a rezumat la un discurs al şefului statului.

Băsescu s-a ridicat şi a plecat imediat după speech, cu toate că Emil Boc îl rugase să mai rămână, după retragerea presei din sală, pentru a sta de vorbă cu miniştrii.

Alte articole

Emil Boc, la lansarea programului de guvernare PNL: Acum avem o singură prioritate – Ciucă al nostru preşedinte şi PNL la guvernare

Marcel Ciolacu îl atacă pe Emil Boc în timpul unei întâlniri cu primarii din România: „Nu voi repeta experiența domnului Boc, care automat duce și la inflație”

Băsescu a refuzat însă, spunînd că are de făcut o declaraţie la Cotroceni.

În discursul lung ţinut în faţa miniştrilor,  Băsescu a vorbit despre acordul de uniune fiscală, modificarea Constituţiei şi capitalizarea FMI.

Preşedintele a anunţat că joi va transmite Consiliului European reconfirmarea angajamentului României de a fi parte a acordului de uniune fiscală.

Șeful statului român răspunde astfel unei solicitări venite de la președinția Consiliului European ca toți șefii de state și guverne care au susținut proiectul acordului de guvernanță fiscală să reconfirme angajamentul inițial. „Cred că solicitarea este făcută pentru a încerca să aducă toate cele 26 de state„, a declarat Traian Băsescu, arătându-se încrezător că și statele reticente precum Cehia, Suedia și Ungaria vor decide finalmente să se alăture proiectului.

Președintele a arătat că această confirmare este necesară pentru ca România să-și poată exprima poziția în cadrul discuțiilor legate de redactarea propriu-zisă a Acordului. „Ce este extrem de important este că va trebui să facem o confirmare în cel mai scurt timp, iar eu o voi da în cursul zilei de mâine, fapt ce ne va permite să participăm la pregătirea Acordului ce va fi alcătuit în martie„, le-a explicat miniștrilor.

Cât privește capitalizarea suplimentară a Fondului Monetar Internațional, Traian Băsescu a arătat că România nu este deocamdată în situația de a pune o parte din cele 50 de miliarde euro pe care statele noneuro vor trebui să le trimite FMI. Însă la nevoie, România poate contribui, fără să se atingă de banii de la bugetul de stat.

„Vreau să știți că România nu este lipsită de capacitatea de a contribui. Nu pot fi bani de la buget, dar putem contribui cu un stand-by de 2 miliarde de euro din rezerva BNR sau putem mișca la FMI un miliard ca un plasament temporar (…) Dacă va fi nevoie, nu vom fi neputincioși„, a declarat șeful statului.

Referitor la revizuirea Constituției în sensul angajamentelor luate la Consiliul European, Băsescu a arătat că procesul nu trebuie grăbit și, în niciun caz, început înainte ca Acordul să fie semnat în luna martie, la viitoarea reuniune a Consiliului European.

„Am auzit vorbindu-se de termene precum aprilie sau mai. E timpuriu. Lucrurile trebuie gestionate astfel încât să avem deplină cunoștință de cauză asupra Acordului„, a apreciat Traian Băsescu.

Iată principalele declarații ale președintelui Băsescu:

Azi am avut consultări cu partidele și șefii  Camerelor și acum fac una cu dumneavoastră. Nu face parte din structura decizională acest proiect, ci consider că este esențial ca toate instituțiile și partidele să aibă o abordare nepolitică. Deci primul obiectiv este depolitizarea temei acordului de uniune fiscală, altfel riscăm decredibilizarea noastră.

Dezbaterile sun urmărite cu multe atenție în toate capitalele. Aș vrea ca toate forțele să aibă aceeași poziție ca în cazul aderării la UE și NATO.

Nu este nimic nou sub soare, în afară de șocul politicienilor români care acum află că un tratat e în vigoare de când România a intrat în UE. Ce este nou este crearea de pârghii pentru menținerea criteriilor Tratatului de la Maastricht.

În 1992 atât se putea la nivelul UE. Nimeni nu ar fi acceptat atunci ideea controlului de la Comisia Europeană a bugetelor și a deficitelor.

Printre lucrurile cele mai importate sunt acelea că se dau atribuții Comisiei Europene pentru avizarea bugetelor care nu respectă criteriile Maastricht.

Pachetul de guvernanță economică va fi transpus în acordul interguvernamental, cu atât mai mult cu cât setul de măsuri „Six pack” a fost deja adoptat de către Parlamentul European. Elemente din acest pachet vor fi preluate și în acordul de uniune fiscală. Și elementele Pactului Euro Plus se trasnferă în acord, precum și agenda Lisabona.

Din punct de vedere al acordului în sine, trebuie să observ că soluția este mai șubredă decât dacă se modifica Tratatul de la Lisabona pentru că se realizează un acord interguvernamental la care nu aderă toate statele UE.

Nu doar Marea Britanie nu aderă. La masa Consiliului au mai fost 3-4 țări care nu aderă la acord, deși au susținut modificarea Tratatului UE. Țările care au rețineri au fost pentru modificarea Tratatului, doar Marea Britanie s-a opus.

Sunt convins că Cehia, Ungaria și Suedia ar putea să-și reconsidere poziția.

Marea noastră problemă este ratificarea. Singura formulă care răspunde exigențelor Consiliului European este modificarea Constituției. Noi putem să adoptăm o modificare cu lege, dar nimeni nu va accepta ca fiind serioasă o astfel de abordare cu atât mai mult cu cât solicitarea este expresă pentru înscrierea deficitului în Constituție sau într-un act echivalent.

Nu putem să o facem decât printr-o revizuire a Constituției. Nu vă recomand să trecem rapid, am auzit termene precum aprilie sau mai. E timpuriu. Lucrurile trebuie gestionate astfel încât să avem deplină cunoștință de cauză asupra Acordului.

Aș vrea ca Guvernul să fie solidar cu aceste demers pentru că rămânerea în afara acestui acord înseamnă să avem o Europă cu două viteze. Cine rămâne în afară acordului de uniune fiscală rămâne în Europa care se va îndepărta tot mai mult de nucleul dur al Uniunii. Vă pot spune că acordul accelerează procesul de integrare a României în zona euro, iar România nu va face parte din statele monitorizate.

Sancțiunile pentru statele membre vor fi financiare, dar și politice, cu suspendarea dreptului de vot până la corectarea parametrilor bugetari. Cred că este o măsură corectă

Au fost țări care au împrumutat bani pentru a salva unele state: Grecia, Portugalia, Italia. Este o măsură legitimă care va responsabiliza statele.

S-a stabilit ca, pentru fondurile FMI,  statele din zona noneuro să contribuie cu 50 miliarde de euro. În momentul de față nu se pune problema ca România să contribuie, dar vreau să știți că România nu este lipsită de capacitatea de a contribui. Nu pot fi bani de la buget, dar putem contribui cu un stand-by de 2 miliarde de euro din rezerva BNR sau putem mișca la FMI un miliard ca un plasament temporar.

Niciodată în ultimii trei ani nu s-a pus problema ca o țară care este în program de asistență cu Fondul să contribuie la FMI.

Dacă va fi nevoie, nu vom fi neputincioși.

Se pare că președinția Consiliului European solicită o reconfirmare a angajamentelor de la ultimul Consiliu. Cred că solicitarea este făcută pentru a încerca să aducă toate cele 26 de state. Cred că nu avem nicio problemă să reconfirmăm angajamentul nostru.

Ce este extrem de important este că va trebui să facem o confirmare în cel mai scurt timp, iar eu o voi da în cursul zilei de mâine, fapt ce ne va permite să participăm la pregătirea Acordului ce va fi alcătuit în martie.

Zona euro în care s-a plămădit această soluție va avea în 15 zile un document de lucru pe care vor lucra și statele din zona noneuro.