Batalioane internaţionale în estul Europei: NATO îşi arată muşchii în faţa Rusiei

Anexarea Peninsulei Crimeea și ofensiva separatistă pro-rusă în estul Ucrainei, în primăvara lui 2014, au pus capăt unei perioade de optimism în relațiile dintre Rusia și Alianță, care a lansat o serie de ‘șantiere dure’ pentru consolidarea apărării colective.

În timpul summitului lor care se va desfășura vineri și sâmbătă la Varșovia, cei 28 de șefi de stat și de guvern ai țărilor aliate își vor întări și mai mult prezența militară în Est și vor lua unele măsuri care nu vor întârzia să suscite iritarea Moscovei, scrie AFP.

Aceasta va fi măsura-cheie a summitului de la Varșovia. SUA, Germania, Marea Britanie și Canada vor forma, cu alte țări din NATO, patru batalioane (600 la 1.000 de soldați) ce vor fi desfășurate prin rotație începând cu 2017 în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Prezența acestor trupe internaționale ar urma să asigure aceste foste țări sovietice, îngrijorate de criza ucraineană și de potențialul militar în creștere al Rusiei la frontierele lor, garantând întăriri rapide din partea întregii Alianțe în cazul unui atac.

După ani în care bugetele de apărare s-au diminuat, aliații au promis în timpul summitului lor precedent din 2014 să întoarcă această tendință pentru a atinge, în decurs de un deceniu, un nivel de cheltuieli anuale pentru domeniul militar care să echivaleze cu 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB), din care cel puțin 20% pentru echipamente majore și tehnologii de viitor.

Citeşte şi Brexit-ul dă semnale negative atât apărării europene, cât şi NATO

După o creștere foarte modestă în 2015, bugetele militare ale Aliaților europeni și Canadei ar urma să se majoreze cu 3% (adică 8 miliarde de dolari cheltuieli suplimentare) în 2016, potrivit ultimelor estimări ale NATO. Rusia, în pofida crizei, și-a ‘sanctificat’ bugetul militar, care se majorează de la an la an în decurs de peste un deceniu.

Anexarea Crimeii şi frontiera estică

În 2014, surprinși de anexarea Crimeii, apoi de declanșarea ofensivei în estul Ucrainei și de exercițiile militare ruse care au mobilizat până la 15.000 de oameni, aliații din NATO au decis să-și plaseze trupele în stare de alertă. De atunci, Forța de Reacție a NATO (NFR) aproape că s-a dublat, până la 40.000 de oameni, iar o forță supranumită ‘vârf de lance’, formată din 5.000 de soldați, ale cărei componente pot fi desfășurate în 48 de ore în caz de criză, a fost pusă pe picioare.

Șase mici baze logistice și două cartiere generale regionale au fost create de-a lungul frontierei estice, iar echipamente grele au fost prepoziționate în regiune. Și aici important este să se poată acționa repede, fără a pierde timpul cu transportul și planificarea, în caz de criză, subliniază France Presse.

Autoritățile militare au elaborat ‘planuri de răspuns gradual’ extrem de detaliate pentru cele trei state baltice și Polonia, care includ scenarii de agresiune și identifică forțele care pot fi mobilizate pentru a răspunde.

Cu circa 240 de de exerciții organizate în acest an direct de NATO sau de țări membre, aliații vor să-i arate Rusiei determinarea, agilitatea și interoperabilitatea trupelor lor. Ca și cum ar dori să sublinieze acest mesaj, aproximativ 50 de exerciții au avut loc numai în luna iunie, chiar înaintea summitului, printre care și spectaculoasele manevre ‘Anaconda’ în Polonia.

Citeşte şi România a alocat în 2015, pentru apărare, 1,45% din PIB. Suntem pe locul 10 în NATO în această ierarhie

Imediat după declanșarea crizei ucrainene, pentru a-și asigura aliații din est, țările din NATO au trimis de asemenea mai multe avioane de vânătoare pentru a ajuta țările baltice să-și apere frontierele aeriene și nave de război în Marea Baltică și Marea Neagră.

Luând la cunoștință emergența ‘tacticilor de război hibrid’, cum sunt cele care i-au permis Rusiei să anexeze Crimeea, tactici ce presupun dezinformare, amenințări la adresa unor infrastructuri civile și intervenții sub acoperirea forțelor speciale, NATO s-a apropiat de UE pentru a-și întări apărarea. De asemenea, ea se va organiza mai bine pentru a para atacurile cibernetice.

Vechi proiect al NATO promovat de Washington, scutul antirachetă în curs de desfășurare în Europa este perceput de Moscova ca o amenințare directă. Alianța respinge această acuzație, afirmând că trebuie să intercepteze doar rachetele intercontinentale, trase de Iran sau Coreea de Nord, de exemplu.

Aliații ar urma, cu riscul de a deteriora și mai mult relațiile cu Moscova, să declare la Varșovia o ‘capacitate inițială operațională’ pentru acest sistem în Europa, după inaugurarea, în mai, a unui sit de rachete de interceptare la Deveselu, România. Acești interceptori vin să completeze desfășurarea unui radar în Turcia și a patru nave Aegis în Rota, Spania.