Bătrânii aduşi la audieri în dosarul referendumului, bolnavi şi revoltaţi. „Ne cară ca pe animale”

Peste 100 de persoane din judeţul Gorj şi alte 43 din judeţul Vrancea au fost luate cu autocarele şi aduse la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din Bucureşti, vineri dimineaţă, informează România TV. Aceştia vor fi audiaţi în dosarul referendumului de suspendare al preşedintelui Băsescu, în calitate de martori, în care este judecat Liviu Dragnea.

Citeşte şi DOSARUL REFERENDUM, în care este judecat Liviu Dragnea: 140 de persoane, duse cu autocarul la audieri

Iniţial, în Vrancea, au fost chemaţi la audieri 81 de oameni, insa o parte dintre ei au murit. „La noi au fost convocati 81 de oameni, poliţia din Suraia le-a inmanat, mai putin 10 care au decedat si din cei 71 care sunt in viata au plecat 43. Restul sunt diferite cazuri de boala, care nu s-au putut deplasa. Li s-au dat mandate de aducere, au fost obligati. Oamenii au fost surprinsi, foarte surprinsi”, a declarat Vasile Grosu, primarul comunei Suraia, Vrancea.

Aceiaşi oameni erau puşi în urmă de procurorii DNA să jure cu mâna pe Biblie, pe capota maşinii, dacă au votat sau nu la referendumul privinde demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Autocarele, trei, sunt în drum spre Bucureşti şi vor ajunge în jur de ora 10 la ÎCCJ, unde procedura va fi reluată, Fiecare dintre oameni va trece prin faţa judecătorului şi va fi întrebat dacă a votat sau nu. Întrucât printre oamenii aduşi sunt mulţi bătrâni, convoiul de autocare este însoţit şi de o ambulanţă.

Alte articole

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

ÎCCJ amână pentru 9 decembrie pronunţarea în cazul care ar putea introduce prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor, pe modelul consumului de alcool

Citeşte şi Dragnea, despre discuţia dintre Hrebenciuc şi Şova: Mare noroc au unii că prostia nu e infracţiune

Oamenii habar nu au de ce sunt duşi la Bucureşti, dar poliţiştii le-au spus că dacă nu se vor prezenta vor fi amendaţi. În plus, foarte mulţi dintre oameni spun că nu au participat la referendum.

„Am emoţii mari, pune-mă mai în faţă că nu vreau să mor până la Bucureşti. Mi-e frică, că sunt bolnavă”, a spus o doamnă în vârstă la îmbarcarea în autocar. Un alt domn spune că era pelcat la copii când a fost referendumul pentru demiterea preşedintelui. „Mergem la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţei. Nu prea am înţeles de ce ne-a chemat. Atunci când au fost votările pentru expulzarea preşedintelui, eu eram în Canada, cu soţia, invitat de fiul meu care este acolo de 9 ani. Spre surprinderea mea, când am venit acasă am primit o hârtie că trebuie să ne prezentăm şi să justificăm nişte lucruri. Oamenii sunt revoltaţi de cele întâmplate şi vor să fie despăgubiţi.”Infractorii să plătească, autocarul, motorina, ziua de muncă pierdută, că noi nu suntem animale, să ne care ca pe animale”, a spus un alt domn.

O domană se tăvălea pe jos de ce rău îi era, în momentul în care trebuia să urce în autocar. „Nu mai pot, nu pot să vorbesc, sunt bolnavă”, a spus doamna care ţipa de durere.

 Liviu Dragnea este acuzat de procurorii DNA ca ar fi pus la punct un sistem national de influenta prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a presedintelui Traian Basescu. Potrivit procurorilor anticoruptie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral si falsificarea de semnaturi.

In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii DNA sustint ca Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al PSD, si-a folosit influenta pentru a obtine „un folos nepatrimonial pentru partid”, respectiv o prezenta de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie 2012 care sa garanteze validarea acestuia. El ar fi initiat o asociere formata din presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului.

Citeşte şi Primele ARESTĂRI în dosarul retrocedărilor. Doi inculpaţi, arestaţi preventiv, alţi doi, în arest la domiciliu.

Cu ajutorul unui sistem informatic, un numar restrans de persoane putea sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare. In acest mod, din ora in ora coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba, se arata in rezolutia procurorilor. Potrivit acesteia, sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.

In plus, procurorii sustin ca Liviu Dragnea a constituit un „sistem national de influenta” pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al PSD sa se implice in exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori, in folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii, in obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care au votat si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare, in practicarea votului multiplu.

Alte modalitati de modificare a rezultatului referendemului ar fi fost denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP-ului unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu, falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale, falsificarea de semnaturi ale multor alegatori plecati din tara in momentul referendumului, votul exercitat de minori si de persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala, neaplicarea autocolantelor cu mentiunea „VOTAT” pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor.