Berea neagră este preparată dintr-un malț de orz care a fost prăjit. Cu cât malțul este mai întunecat, cu atât berea va fi mai întunecată. În plus față de malțurile mai închise care produc o colorație mai închisă, ele produc, de asemenea, un gust sofisticat și complex. Berile întunecate au, de obicei, note de arome precum ciocolată și caramelele, produse prin prăjirea malțului.
Ceea ce s-ar putea să nu știți despre berea neagră este că are și mai multe beneficii pentru sănătate. Există o cantitate mare de antioxidanți în berea neagră. Antioxidanții sunt cunoscuți că au un rol bine definit pentru menținerea sănătății. Acești antioxidanți ajută la prevenirea dezvoltării unor afecțiuni precum cataracta și alte boli. Deși nu sunt concludente, unele studii au sugerat că berile întunecate ar putea ajuta, de asemenea, la prevenirea aterosclerozei – o boală care contribuie la bolile de inimă și la accidentul vascular cerebral.
Un alt mare beneficiu al berii întunecate este că are un conținut ridicat de fier – cel mai mare dintre orice fel de bere. Consumul unei beri de culoare închisă vă poate ajuta să ajungeți la valoarea zilnică necesară a fierului, ceea ce vă ajută să vă mențineți nivelul de energie ridicat și promovează sănătatea părului, a pielii și a unghiilor. Având în vedere că deficitul de fier este unul dintre cele mai frecvente deficiențe nutriționale, o mulțime de oameni ar putea folosi doza suplimentară de fier pe care berea întunecată o are de oferit, arată Omax Health.
O echipă de la Universitatea din Valladoid din Spania a analizat 40 de tipuri de bere de pe cinci continente – 17 mărci spaniole de bere și 23 din alte țări – inclusiv 28 de beri blonde, șase beri negre și șase non-alcoolice.
„Deși aceste cantități sunt foarte mici, diferențele sunt evidente și s-ar putea datora proceselor de producție sau materiilor prime utilizate în producție”, a declarat Carol Blanco, profesor de tehnologie alimentară la universitate, arată Laboratory News.
Berea (neagra) este o bautura slab alcoolizata. Se obtine in urma fermentarii cerealelor, in special orz, si se pare ca originea ei tine de timpuri foarte indepartate, fiind cunoscuta inca de acum 10.000 de ani. Procesul lent de fermentare era frecvent intalnit in zonele nordice, mai reci, neprielnice cultivarii vitei de vie. Berea fabricata din malt de orz era aromatizata prin adaugarea de hamei, acesta asigurand gustul amarui.
Berea blonda, de origine germana, era fabricata inca din antichitate, prin fermentarea maltului care ajungea in partea de jos a butoaielor de fermentare, fiind stocata la temperaturi mici pentru cateva luni din an. Berea neagra, spre deosebire de cea blonda, este fermentata in partea de sus a butoaielor si este caracterizata printr-o aroma mult mai intepatoare si mai accentuata.
Multi specialisti in domeniu considera ca pentru gustul bun al berii negre de astazi, “responsabila” este o bere israeliana, produsa, incepand cu 1934, de asociatia de familie Rothschild, care a lansat pe piata berea “Nesher”. Variantele de bere neagra “Nesher” erau facute cu un gust putin mai aspru, ca sa fie pe placul soldatilor, care erau, la vremea aceea, principalii consumatori. Mai tarziu, in anii ’50, firma “Nesher” a scos pe piata berea “Goldstar”.
Primii producatori de bere foloseau un proces de fermentare foarte simplu, care necesita doar cateva zile, dar, pe masura ce inaintam catre secolul al X-lea, tehnicile de fermentare devin din ce in ce mai sofisticate, motiv pentru care, in Europa, se formeaza prima breasla a berarilor, cu scopul de a proteja marfurile produse si de a stabili standardele de fabricare.
Timp de cateva secole, berarii au incalzit cerealele deasupra unor cuptoare uriase in aer liber, de aceea maltul capata o tenta intunecata, fumurie, care producea berea neagra. Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, berarii inventeaza o alta modalitate de prajire a maltului – cilindrii rotativi, incalziti, care pastrau culoarea aramie, de unde si culoarea blonda a berii atat de familiare in ziua de astazi.
Odata cu inventarea presarii la rece, in secolul al XIX-lea-lea, berarii nu mai trebuiau sa se ingrijoreze in ceea ce priveste clima, iar berea putea fi transportata, practic, fara riscuri, pe distante foarte mari, fara a-i afecta calitatea. Odata cu dezvoltarea tehnologica, productia in masa a berii, indiferent de culoare, a explodat, ajungandu-se ca, in prezent, sa fie produse aproximativ 148 de miliarde de litri anual.
Berea neagra a fost facuta celebra de catre renumita companie irlandeza Guinness. In anul 1759, acestia au promovat o bere mai inchisa la culoare, mai intepatoare si mai bogata ca buchet, decat berea blonda. Berea neagra este legata de istoria Irlandei, unde si astazi este foarte populara, in fiecare zi vanzandu-se, in aceasta tara, peste un milion de halbe Guinness. Logo-ul marcii este harpa celtica (unul dintre simbolurile traditionale irlandeze, inca din secolul al XVI-lea, de pe vremea regelui Henric VIII). Cel de-al doilea simbol este o pasare, tucanul, legatura fiind un joc de cuvinte “(one) or two can (do)” (o bere sau doua), aparut intr-o reclama cu un cuib de tucani carora li se oferea bere Guinness.
In momentul de fata, exista un numar extrem de mare de branduri de bere – Guinness Stout, Beamish, Sierra Nevada, Rogue Shakespeare, Sam Adams Cream, Gray’s Oatmeal, Silva Black, Ursus Black, Leffe Brown, Guinness Draught, Jagermeister, La Trappe, iar dintre felurile de bere neagra, cele mai des intalnite sunt: