BEC, după decizia Curții de Apel Ploiești: „Activitatea birourilor electorale continuă”. Actele normative invocate

Biroul Electoral Central – BEC a anunțat, ca urmare a deciziei Curții de Apel Ploiești privind anularea Hotărârii CCR prin care s-a decis anularea alegerilor prezidențiale din 2024, că activitatea birourilor electorale constituite pentru scrutinul prezidențial din mai va continua, în baza mai multor acte normative deja emise.

BEC a emis un comunicat în care face unele clarificări privind activitatea sa „în vederea corectei informări a publicului” după ce Curtea de Apel Ploiești a dispus anularea Hotărârii CCR.

„Actuala procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative, cât și de acte administrative cu caracter normativ”, se spune în comunicatul Biroului Electoral Central.

Turul II înapoi? Curtea de Apel Ploieşti suspendă decizia CCR de ANULARE a alegerilor

Alte articole

BEC, lovitură pentru puciştii din USR: Partidul fără candidat propriu nu poate realiza materiale publicitare care să îndemne alegătorii să voteze un candidat

Elena Lasconi, război total cu puciştii din USR: „20 de talibani îşi bat joc de democraţie!”. Ce a decis Curtea de Apel în disputa USR – BEC

În primul rând, este vorba de OUG 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025.

Apoi sunt enumerate hotărârile de guvern subsecvente (4, 17, 68 și 79, toate din 2025) care au reglementat diverse aspecte ale procesului electoral: data alegerilor, programul calendaristic electoral, organizarea și cheltuielile necesare.

„În aceste condiții, activitatea tuturor birourilor electorale în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și de cele administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României”, se mai spune în comunicat.

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploieşti a decis, joi, anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Decizia poate fi atacată în cinci zile de la pronunțare, scrie pe portalul instanței, iar apelul va fi judecat de Înalta Curte de Justiție și Casație, care, pe 17 ianuarie, a respins definitiv cererea lui Călin Georgescu vizând reluarea turului al alegerilor prezidențiale.

Victor Ponta: „Dacă însă, în final, Justiția decide reluarea turului al II-lea, consider că ar fi o soluție politică pozitivă”

Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacşu, referitor la decizia Curţii de Apel Ploieşti care suspendă executarea şi anulează Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale din 2024. ”n acest moment se va pune în discuţie suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt şi se va invocă faptul că BEC nu mai poate derula acte care ţîn de desfăşurarea actualelor alegeri”, spune el.

”Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie. Legea prevede că într-o astfel de situaţie nici un efect al actului administrativ suspendat nu se mai poate produce pe viitor”, explică avocatul.
El consderă că Hotărârea 32/3024 a CCR are două puncte în dispozitiv: anularea procesului electoral şi organizarea unui nou proces electoral.
”În ce priveşte anularea alegerilor nu ai ce suspendă pentru că efectele s-au produs şi incheiat, dar în ce priveşte reluarea în totalitate a procesului electoral da. Astfel fiind în acest moment se va pune în discuţie suspendarea organizării alegerilor actuale exact în stadiul în care sunt şi se va invocă faptul că BEC nu mai poate derula acte care ţîn de desfăşurarea actualelor alegeri. Că să fie totul frumos până capăt, nu s-a cerut şi suspendarea efectelor legislaţiei privind organizarea alegerilor, respectiv a Hotărârilor de Guvern prin care s-au stabilit dată alegerilor şi calendarul activităţilor”, remarcă Neacşu.
Termenul de recurs, care se judecă de ICCJ, este de 5 zile iar mai devreme dosarul nu poate ajunge la instanţa care astfel, oricât ar vrea să se grăbească, nu va putea judecă decât probabil în vreo săptămână, iar asta în regimul cel mai urgent, afirmă avocatul.