Pe străzile acestui cartier muncitoresc, zidurile pline de grafitti continuă să omagieze combatanți ai unei gherile care, între 1969 și acordurile de pace din 1998, a curmat viața a circa 3.500 de oameni, dintre care 563 chiar în nordul capitalei nord-irlandeze. Amintind astfel că tensiunile nu au dispărut niciodată de tot.
Astfel se explică îngrijorarea față de perspectiva ieșirii Marii Britanii din UE, ieșire ce riscă să se traducă prin restabilirea unei frontiere vizibile cu Republica Irlanda în sudul insulei, reanimând tensiuni naționaliste, și să diminueze afluxul de fonduri care au contribuit major la menținerea păcii.
‘Procesul nostru de pace a fost, fără pic de îndoială, susținut de finanțările europene’, a declarat Alan McBride, liderul Wave Trauma Centre, un ONG pentru ajutorarea victimelor violențelor. ‘Ni s-a spus că finanțarea noastră ar urma să fie garantată — cel puțin banii din Europa — până în 2020, însă nu avem nicio certitudine’, a explicat el.
Citeşte şi UE poate face ca Marea Britanie să întârzie câteva luni iniţierea negocierilor pentru Brexit
Această organizație non-guvernamentală consiliază și oferă ajutor psihologic victimele conflictului dintre susținătorii uniunii cu Marea Britanie și naționaliștii care aspiră la unirea cu Irlanda, dar și pe cei care continuă să fie supuși intimidărilor din partea paramilitarilor.
Și Dublinul și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu finanțările din partea UE și a declarat că va încerca să facă presiuni asupra Bruxellesului pentru ca acesta să continue ‘politicile de susținere a Irlandei de Nord și a procesului de pace’.
Din 1995, Bruxellesul a contribuit la procesul de pace alocând 1,3 miliarde de euro. Un miliard de euro suplimentari au fost deblocați până în 2020 pentru finanțarea inițiativelor transfrontaliere.