Ben de la „Insula Iubirii”, reţinut pentru trafic de droguri alături de alte 32 de persoane în dosarul clanului „Ştoacă”

Procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti au efectuat miercuri 57 perchezitii domiciliare dintre care 51 pe raza municipiului Bucureşti, 7 în judeţul Ilfov şi o percheziţie pe raza judeţului Giurgiu, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infractional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influență, trafic de persoane, trafic de minori, înșelăciune, influențarea declarațiilor, cumpărare de influență, dare de mită, precizează Biroul de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

„De câțiva ani, prin intervenții succesive din partea organelor judiciare, se actionează pentru destructurarea unei grupării ce acționa, cu precădere pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, în municipiul București, grupare de tip mafiot, bazată pe relații de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de „Ștoacă”.

Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor rețelei în a se implica în distribuirea pe piața neagră a drogurilor de risc, în special a heroinei și cocainei, s-a dovedit o activare a unei noi generații, crescută și instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracțională a grupării, aceștia profitând de faptul că niciodată nu s-a reușit destructurarea completă a grupului, o parte din liderii rămânând în libertate.

În permanență persoanele care au preluat coordonare grupării au respectat aceeași ideologie legată de posibilitatea de a-și asigura un standard de viață prin obținerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituției, aservirea tinerilor proveniți din familii destrămate și care să acționeze, la cerere, recurgând la fapte de violență, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mișcare.

Alte articole

„Operațiunea Exotic” în Portul Constanța. Cantități record de cocaină ascunsă în pulpă de fructe congelate au fost confiscate de autorități

Un român a fost prins de polițiști cu 28 kilograme de cocaină. Le ascunsese sub caroseria mașinii

Urmare intervențiilor autorității judiciare și a faptului că cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă aceștia au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor acestora care au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor.

Astfel, liderii „grupării Ștoacă” și-au crescut, educat și instruit copii sau persoanele aflate în relații de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat „jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiționării acțiunilor infracționale de voința și știința persoanei care ocupă poziția de lider sau de persoană de încredere a acestuia”, precizează DIICOT.

Procurorii suspectează că „începând cu anul 2017, s-a produs o „reorganizare” și o nouă ierarhizare în interiorul familial, persoanele care au preluat afacerile ilicite pe toate palierele fiind animate pe de o parte de asigurarea mijloacelor necesare traiului pentru ei dar și pentru crearea unui „confort„ al membrilor aflați în executarea pedepselor.

De asemenea, au continuat relationarea in lumea interlopă bucureșteană și nu numai, încercând să intervină atunci când altii interacționau sau să dezvolte, punctual afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc și al traficului de persoane.

S-a reţinut că noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de către predecesorii lor, astfel încât activitățile infracționale ale grupului să nu interfereze cu cele ale altor grupuri. S-a reținut că membrii grupării Ștoacă au rămas activi, ca și predecesorii lor, în sectoarele 4 și 5, pe piața drogurilor de mare risc”, se mai arată în comunicat.

Membrii implicați în traficul ilicit de droguri au ales să obțină venituri din vânzarea cocainei și a heroinei preparate -în cantități mici- către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureștene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecția tranzacțiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanțele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorități.

De asemenea, tot pentru a-și fideliza clienții, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la prețurile practicate pe piața de profil bucureșteană, respectiv 100 euro/gram cocaină și 30-40 lei/bilă heroină.

„Dacă pe linia traficului de droguri membrii clanului s-au poziționat între consumatorul final și furnizorul cocainei sau heroinei, nu același lucru se poate susține și cu privire la activitatea pe linia traficului de persoane și proxenetismului. Aceasta din urmă a căpătat și caracter transfrontalier, urmare câștigurilor substanțiale pe care membrii grupării le-au putut obține de-a lungul timpului prin exploatarea persoanelor de sex femeiesc, obligate/îndrumate să practice prostituția în cluburi sau alte spații special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoția, Emiratele Arabe Unite (Dubai) și Belgia”, mai precizează DIICOT.

Cu privire la modalitățile în care membrii grupării și-au recrutat victimele exploatate ulterior prin obligarea la practicarea prostituției, „s-a reținut predilecția acestora atât pentru inducerea lor în eroare, prin metoda „lover boy”, cât și pentru violență atunci când acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al acestora”.

„Pentru a face față „cerințelor pe piața externă” și a căpăta experiență, membrii gruparii au recurs la exploatarea persoanelor de sex femeiesc majore și minore în țară, mai exact în orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu și Constanța, folosind pentru recrutarea clienților site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal.

În ceea ce privește implicarea membrilor grupării în activitățile de determinare sau înlesnire a practicării prostituției, s-a reținut ca mod de operare predilecția acestora spre a-și folosi renumele și influența în relația cu martorele care fie practicau deja prostituția, fie decideau să înceapă să își câștige existența în acest mod”, se mai arată în comunicat.

Un aspect ce s-a evidențiat în modul lor de operare a fost legat de atragerea martorelor ce inițial au fost ajutate într-o formă sau alta să practice prostituția, în activități specifice proxenetismului, în timp acestea devenind active în cadrul grupului în zona recrutării fetelor și mai apoi a înlesnirii practicării prostituției.

„Un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituției, a fost cel al saloanelor de masaj, în considerarea faptului că în astfel de locații se pot desfășura cu ușurință activități de proxenetism sub paravanul așa numitelor „masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate „întreținerea corporală”, inițial formal iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

De cele mai multe ori, pentru a se informa cu privire la oportunitățile de cazare și transport în scopul exploatării victimelor, liderii grupului au beneficiat de sprijinul, chiar și informațional, al unor rețele bine puse la punct ce acționează pe teritoriul statelor susmenționate.

Astfel, în intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracționale al căror grad ridicat de pericol social este recunoscut atât în plan național cât și internațional”, mai precizează DIICOT.

În cauză se efectuează cercetări faţă de un număr de 35 de suspecţi.