Beneficiarii biletelor de tratament balnear pot reveni în hotelurile din staţiuni

„Beneficiarii biletelor de tratament balnear pot reveni, începând de astăzi, pentru a începe procedurile de recuperare aşa cum au fost prescrise de medicul lor de specialitate. Eu verific ca totul să fie pus la punct, ştiu că şi-au dorit să revină pentru că au diverse afecţiuni şi au nevoie de tratament dar îi rog să aibă şi grijă. Ca totul să fie bine, toţi trebuie să avem grijă”, a menţionat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a vizitat, miercuri, un centru de tratament din judeţul Covasna, în contextul în care Societatea de Tratament Balnear şi Recuperarea Capacităţii de Muncă (TBRCM) a reluat, începând de miercuri, activitatea de tratament balnear pentru pensionari, în cele 13 centre din ţară, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Violeta Alexandru a precizat că primii beneficiari au început să sosească la centrele de tratament, începând de miercuri.

Citeşte şi: Ce modificări vrea să aducă ministrul Muncii la Legea pensiilor

„Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice a fost pe teren, de asemenea. La fel şi Directorul General al companiei care gestionează bazele de tratament pentru pensionari (TBRCM). Am vrut să mă asigur personal că totul este pregătit în detaliu pentru ca aceştia să se poată caza şi urma tratamentele în condiţii de siguranţă. Hotelul Dacia, din Covasna, una din bazele de tratament, s-a pregătit ca să primească primele persoane. Deja începuseră să sosească, urmând ca intrarea în circuit să se realizeze în mai multe tranşe, zilnice, tocmai pentru a se evita aglomerarea. Sunt oameni cu diverse afecţiuni, majoritatea pensionari, cărora le doresc odihnă placută şi multă sănătate. Seriile dar şi condiţiile de cazare sunt disponibile atât pe site-ul TBRCM cât şi la casele judeţene de pensii”, a scris Violeta Alexandru.

Alte articole

Care români primesc două pensii în luna decembrie. Anunţ oficial de la Casa de Pensii

Zeci de copii din centre de plasament din Covasna, exploataţi prin muncă în Ungaria. DIICOT susţine că aveau un program „la limita suportabilităţii fizice şi psihice” şi „un regim de viaţă inuman”