„O veste excelentă! Pe baza îndeplinirii de către noi a criteriilor de aderare la Schengen, eforturile politice și diplomatice ale României vor continua pentru a ajuta la realizarea acestui obiectiv extrem de important pentru cetățenii români”, a scris Aurescu pe Twitter.
Olaf Scholz „a spus foarte clar că România, alături de celelalte state candidate, îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderare și că va susține personal acest demers”, a adăugat ministrul.
Aderarea României la spațiul Schengen poate avea o mulțime de beneficii pentru români. Printre acestea, putem aminti de eliminarea timpului de așteptare pentru controlul documentelor la intrarea și ieșirea din țară sau contribuția la promovarea afacerilor și la creșterea competitivității în Uniunea Europeană.
Beneficii aduse de aderarea României la spațiul Schengen pentru cetățenii români
Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat una din realizările remarcabile ale României pe plan internațional. La data de 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile și obligațiile ce îi revin conform Tratatului de Aderare.
Unul din efectele cu impact direct asupra populației l-a reprezentat recunoașterea dreptului de liberă circulație a românilor, ca cetățeni ai Uniunii Europene.
Dreptul de liberă circulație și ședere este unul dintre cele mai importante și mai „vizibile drepturi” pentru cetățenii UE.
Dreptul unui cetățean al Uniunii de a se deplasa, din motive economice sau din alte motive, pe o perioadă scurtă, lungă sau nelimitată de timp în alte state UE, este unic în lume.
Această libertate de mișcare reprezintă, în același timp, un impuls oferit dinamismului economic, regional și cultural în interiorul continentului european, în special în zonele de frontieră.
Activitățile economice, printre care putem enumera, în primul rând, transporturile și turismul sunt promovate și dezvoltate în acest context. De asemenea, o multitudine de alte drepturi legate, de exemplu, de accesul facil pe piața de muncă a celorlalte state membre sau accesul la sistemul de educație sunt facilitate de această libertate de mișcare.
Cu toate acestea, cetățenii români nu beneficiază în integralitate de această libertate de mișcare. Cele mai tranzitate frontiere de către cetățenii români sunt cele cu Ungaria și Bulgaria (inclusiv la frontiera cu Grecia), cât și aeroporturile.
Aderarea la spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
În cazul României, aderarea deplină la spațiul Schengen va însemna, printre altele, eliminarea controalelor din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria; în cazul aderării la Schengen împreună cu Bulgaria, se vor elimina și controalele de la punctele de trecere a frontierei dintre Bulgaria și Grecia.
Astfel, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră/prin orice loc/în orice perioadă a anului, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor, un document de identitate valabil, fără a fi supuși controalelor la frontieră.
Sunt cunoscute cozile generate de volumul mare de trafic prin punctele de trecere a frontierei terestre, în special în perioadele de concedii/vacanțe, inclusiv în noul context al situației din Ucraina.
Unul din avantajele ”palpabile” ale aderării depline la spațiul Schengen va fi eliminarea acestor timpi de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria (corelativ și cu Grecia), fiind astfel eliminate neplăcerile cu care se confruntă cetățenii români în special în perioada concediilor de vară/iarnă, când cetățenii români fie se deplasează spre destinații turistice prin spațiul Schengen, fie se reîntorc în țară.
La frontiera aeriană, va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen (inclusiv Elveția, Liechtenstein, Norvegia, Islanda), iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România.
Astfel, timpii de așteptare din aeroporturi vor fi considerabil reduși în cazul deplasărilor în spațiul Schengen.
Aceeași situație îmbunătățită se va înregistra și în cazul deplasărilor pe cale maritimă în spațiul Schengen.
Pe lângă beneficiile ce vor fi resimțite de persoanele fizice, și personale juridice vor resimți efectele aderării depline la spațiul Schengen. Astfel, vor fi eliminate controale de frontieră la trecerea frontierelor terestre interne cu Ungaria și Bulgaria (corelativ și cu Grecia).
Acest fapt va avea un impact pozitiv în special pentru transportatori prin eliminarea timpilor mari de așteptare la aceste frontiere terestre, contribuind la promovarea afacerilor și o competitivitate mai bună în Uniunea Europeană. Costurile inerente presupuse de cheltuielile cu combustibil, salarii, diurne vor fi mult reduse.
Nu în ultimul rând, toate aceste beneficii vor contribui și la creșterea atractivității României ca destinație de afaceri și destinație turistică.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, spunea, încă de acum o lună, că România poate spera la o susţinere fermă din partea Germaniei pentru aderarea la Spaţiul Schengen.
„Cred că este foarte important, în contextul acţiunii solidare şi puternice a României în timpul acestui război din Ucraina, prin modul în care am gestionat situaţia celor peste 1,75 de milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat de la începutul războiului şi până astăzi în România şi pe care i-am gestionat cu succes, cred că putem să sperăm la o susţinere consecventă şi fermă a Germaniei pentru aderarea cât mai curând a României la spaţiul Schengen, ceea ce este important inclusiv pentru relaţia interumană dintre România şi Germania, dintre etnicii germani din România, cu Germania, şi invers, dintre comunitatea românească din Germania cu România”, a subliniat Aurescu, în discursul rostit cu acest prilej, potrivit comunicatului MAE.
Bogdan Aurescu a vorbit și despre relaţia privilegiată dintre România şi Germania, în contextul provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană.
„România şi Germania în acest moment sunt două state care gândesc la fel, care acţionează la fel şi care doresc să ducă mai departe proiectul integrării europene. În acelaşi timp, găsim soluţii pentru foarte multe dintre problemele pe care le înfruntăm acum”, a precizat Bogdan Aurescu.
Conform MAE, Bogdan Aurescu a deschis duminică, la Criţ, Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-Germană (FCBRG), în marja celei de-a X-a ediţii a festivalului cultural „Săptămâna Haferland”, unde au fost abordate teme privind dialogul politic foarte intens şi schimburile româno – germane la nivel economic, cooperarea bilaterală româno-germană în plan social şi cultural, precum şi posibilităţile de aprofundare a cooperării bilaterale, inclusiv în plan educaţional.