Beneficiile aderării României la Uniunea Europeană. Ministerul Proiectelor Europene: Peste 1.100 km de drumuri construite sau modernizate, servicii medicale de prevenţie pentru 1,5 milioane de români prin programele 2014-2020

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) prezintă, de Ziua Europei, un bilanţ care arată că România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană, suma totală netă de 56 de miliarde de euro. Astfel, 94.000 de companii au fost sprijinite, peste 1.100 de kilometri de drumuri au fost construite sau modernizate, 1,5 milioane de români au beneficiat de servicii medicale de prevenţie, doar prin programele aferente perioadei de programare 2014-2020.
Mircea Filipescu
10 mai 2023, 11:53
Beneficiile aderării României la Uniunea Europeană. Ministerul Proiectelor Europene: Peste 1.100 km de drumuri construite sau modernizate, servicii medicale de prevenţie pentru 1,5 milioane de români prin programele 2014-2020

”Din momentul aderării la Uniunea Europeană şi până în prezent, suma totală netă primită de România de la Uniunea Europeană se ridică la 56 de miliarde euro”, a transmis Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Cei mai mulți bani au venit prin Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) şi Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD),  44,6 miliarde de euro. Mai exact, 16,9 miliarde reprezintă plăţile aferente perioadei de programare 2007-2013, 27 miliarde de euro sunt sumele plătite prin programele perioadei 2014-2021 şi 716 milioane de euro prefinanţări pentru 2021-2027. De asemenea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit până acum 6,35 miliarde de euro prin cele două componente de asistenţă financiară rambursabilă şi nerambursabilă”, se arată într-un comunicat de presă transmis, marţi, de MIPE.

Citește și: Marcel Boloș: Nu e niciun risc să nu primim banii pentru cererea de plată II din PNRR

Ministrul Marcel Boloş afirmă că, pentru perioada 2021-2027, România are la dispoziţie, doar prin Politica de coeziune, o sumă comparabilă cu cea primită în ultimii 16 ani.

”9 mai este o sărbătoare pe care o simţim acum mai aproape ca niciodată de identitatea noastră românească, după provocările ultimilor ani peste care am trecut cu bine alături de celelalte state membre ale Uniunii şi cu sprijinul lor. Ultimii ani au fost fără îndoială una dintre acele perioade în istorie care ne-a arătat că solidaritatea, valorile comune şi dorinţa de a ne clădi viitorul împreună ne fac cu adevărat mai puternici pentru că ne determină să fim mai responsabili şi mai creativi, să ne folosim mai bine resursele şi să identificăm noi oportunităţi de dezvoltare. Aş spune că, pentru România, Ziua Europei în 2023 înseamnă certitudinea unui viitor mai sigur şi mai bun pentru noi. Pentru perioada 2021-2027, ţara noastră are la dispoziţie doar prin Politica de coeziune o sumă comparabilă cu cea primită de România de la Comisie în ultimii 16 ani, de la aderare până în momentul actual, la care se adaugă fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult, ritmul accelerat de accesare a fondurilor, investiţiile în infrastructură, în serviciile publice şi în productivitatea sectorului privat, la care aş adăuga preocuparea noastră de a nu îi lăsa în urmă pe cei vulnerabili, vor face ca, în scurt timp, România să arate cu totul diferit în anii care vin. Felicit pe această cale echipa din minister, care a avut un rol vital în acest proces de modernizare a României. Sunt convins că finalul acestui an ne va aduce mai aproape de ţinta de absorbţie de peste 95% prin politica de coeziune şi de realizarea reformelor şi investiţiilor asumate prin PNRR”, a declarat Boloş.

Citește și: România cere modificarea PNRR. Miza este uriaşă, aproape 30 de miliarde de euro

Primele apeluri de proiecte finanţate prin programele aferente perioadei 2021-2027 vor fi lansate în cursul lunii viitoare, potrivit news.ro.

Potrivit ministerului, pentru perioada 2014-2020, rata de absorbţie a fondurilor este în acest moment de 76% din totalul alocat României, prin programele operaţionale aferente acestei perioadei fiind realizate investiţii în sectoare esenţiale precum mediul de afaceri, transporturi, sănătate, educaţie, infrastructura de apă şi apă uzată, dar şi incluziunea socială a persoanelor dezavantajate.

Astfel, prin fondurile europene aferente perioadei 2014-2020, peste 94.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiţii în retehnologizare, automatizare, creşterea eficienţei energetice, formarea angajaţilor. De asemenea, noi IMM-uri au luat naştere datorită banilor europeni:

– Programul Operaţional Competitivitate: 73.840 companii sprijinite;

– Programul Operaţional Regional: 3314 companii sprijinite;

– Programul Operaţional Infrastructură Mare: 288 companii sprijinite;

– Programul Operaţional Capital Uman: 16.655 companii sprijinite.

Prin Programul Operaţional Regional şi prin Programul Operaţional Infrastructură Mare s-au realizat investiţii în construirea sau modernizarea a 1.149 kilometri de drumuri, au fost modernizate 14 aeroporturi şi au fost renovate sau modernizate 170 kilometri de căi ferate.

Totodată, 2 milioane de români au acces la reţeaua de apă la standarde conforme şi 3,4 milioane beneficiază de acces la reţeaua de apă uzată, prin investiţiile în extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei (1.066 kilometri) şi a reţelei de apă uzată (1.019 kilometri) finanţate prin POIM.

În domeniul sănătăţii, prin Programul Operaţional Regional au fost reabilitate, modernizate şi dotate 205 unităţi medicale, iar prin POIM a fost alocat un buget de peste 800 de milioane de euro prin care s-au făcut investiţii pentru dotarea unităţilor sanitare publice cu echipamente şi aparatură medicală, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare şi suport triaj necesare pentru tratamentul pacienţilor cu infecţie COVID-19 şi pentru gestionarea situaţiei de urgenţă provocată de criza COVID-19 la nivelul unităţilor sanitare publice. De asemenea, s-au făcut investiţii pentru structurile care utilizează fluide medicale pentru desfăşurarea actului medical terapeutic.

Prin Programul Operaţional Capital Uman, peste 540.000 de copii şi 30.000 de tineri şi adulţi au beneficiat de sprijin pentru a participa la programe de educaţie. Prin Programul Operaţional Competitivitate, 230.000 de elevi şi studenţi au beneficiat de echipamente IT şi 12.662 clase şi laboratoare au avut acces la echipamentele de ultimă generaţie necesare procesului educaţional.

De asemenea, fondurile europene din perioada 2014-2020 au sprijinit în mod substanţial românii vulnerabili, astfel încât peste 2,5 milioane de persoane au acces la carduri pentru alimente şi mese calde, 4 milioane primesc sprijin pentru plata facturilor la energie, iar preşcolarii şi elevii din familiile vulnerabile beneficiază de tichete pentru haine şi rechizite.

Prin cele 16 programe naţionale şi regionale aferente perioadei 2021-2027 vor fi deschise, în cursul acestui an, 490 de apeluri de proiecte în valoare de 36,4 miliarde de euro, primele ghiduri ale solicitantului pentru apelurile de proiecte fiind puse în consultare publică începând din luna aprilie, apelurile urmând a fi lansate luna viitoare. De asemenea, prin PNRR vor fi lansate în acest an 44 de apeluri de proiecte, în valoare de 4,27 miliarde de euro.

DailyBusiness
Se virează banii în conturi. Elevii vor primi 300 de lei de la 20 noiembrie
Spynews
Ce s-a întâmplat, de fapt, înainte ca Silviu Prigoană să fie declarat decedat. Un martor a povestit în amănunt ce a pățit fostul soț al Adrianei Bahmuțeanu
Bzi.ro
Alexia Eram nu a mai suportat și a spus adevărul: „Știu cine sunt și merg înainte!”
Fanatik.ro
Ce regim ținuse Silviu Prigoană. Reușise să slăbească 40 de kilograme și nu mai mânca acest aliment
Capital.ro
Marele actor pe care România l-a pierdut. A fost unul dintre cei mai talentați actori ai generației sale. Nu va fi uitat niciodată
Playtech.ro
Adriana Bahmuțeanu, o nouă ipoteză despre moartea lui Silviu Prigoană. Asta l-a doborât. Cu ce probleme se confrunta omul de afaceri
DailyBusiness
Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi construite
Adevarul
Șocant. Un tată și-a obligat copilul de șase ani să meargă cu el în mai multe baruri, iar apoi l-a bătut până la sânge că a consumat alcool
wowbiz.ro
„Mă odihnesc” Ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană înainte să moară. Unul dintre prietenii cu care era la masă povestește ce a făcut înainte să-și dea ultima suflare
Spynews
Silviu Prigoană a murit! Fostul soț al Adrianei Bahmuțeanu s-ar fi înecat cu mâncare într-un restaurant
Spynews
Scandal între Vlad Pascu și judecător, la ultimul proces! Ce l-a deranjat pe magistrat, după ce șoferul drogat a cerut arestul la domiciliu
Evz.ro
Adriana Bahmuțeanu apel disperat! Nu este lăsată să își vadă copiii
Ego.ro
Ultimul mesaj al lui Prigoană! ”Sper să nu...” Totul a fost făcut public
Prosport.ro
FOTO. Andreeea Bălan, apariție spectaculoasă la Protevelion 2025. Rochia a lăsat la vedere mult
kanald.ro
Medicii legiști au dezvăluit cauza morții lui Silviu Prigoană. Ce scrie în raportul medico legal
Cancan.ro
Silviu Prigoană nu ar fi mâncat la restaurant! Administratorul rupe tăcerea: ce a făcut afaceristul la masă. Răsturnare de situație
Playsport.ro
IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!
Capital.ro
Se blochează telefoanele mobile. NU mai pot fi folosite. Sute de mii de utilizatori au fost afectați
StirileBZI
Ce beneficii au angajații pe timpul iernii: Legea se aplică în toată România!
Prosport.ro
FOTO. Cum arată femeia cu care toți bărbații vor să aibă o relație
stirilekanald.ro
Ce au descoperit legiștii la autopsia lui Prigoană! De ce a murit, de fapt
substantial.ro
Sindicatele acuză Guvernul de planuri ascunse de austeritate
MediaFlux
RĂSTURNARE de SITUAȚIE în cazul morții lui SILVIU PRIGOANĂ. Ce spun legiștii
Shtiu.ro
Cine a inventat CNP-ul și CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
Diferențe semnificative între prețurile de la raft din România și Belgia