Berbeceanu, către ministrul Justiţiei: Nu vreau graţiere şi nici amnistie. Vreau să lăsaţi Înalta Curte să îmi redea demnitatea

„Stimate domnule Ministru al Justiţiei, aş vrea să ajung ziua când, în dosarul în care am fost inculpat nevinovat, un complet de judecători ai Înaltei Curţi vor pronunţa o hotărâre definitivă! Aş vrea ca în acest fel să îmi fie apărate reputaţia şi onoarea, să îmi fie redată demnitatea! Aş vrea să lăsaţi Înalta Curte să poata să facă asta! Eu nu vreau graţiere şi nici amnistie, domnule ministru!”, a scris Berbeceanu, într-o mesaj pe pagina sa de Facebook adresat ministrului Florin Iordache.

Berbeceanu mai spune că nici pentru cei care i-au distrus viaţa şi cariera nu vrea amnistie sau graţiere, ci vrea ca şi aceştia să fie judecaţi până la capăt pentru că au sfidat legea şi l-au linşat mediatic, cerându-i ministrului Justiţiei să nu îi răpească acest drept.

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, despre protestatarii împotriva graţierii: Oamenii nu sunt informaţi corect

„Mi-aş dori, domnule ministru, ca cei care mi-au hăituit familia, mi-au chinuit soţia şi copilul, mi-au umilit părinţii, să plătească! Mi-aş dori ca cei care au dezintegrat cea mai performantă echipă a Poliţiei Române să fie judecaţi până la final! Nici pentru ei nu vreau, nici amnistie, nici graţiere! Ar fi normal, domnule ministru, ca cei care prin sfidarea legii i-au sprijinit pe ticăloşii care m-au executat şi linşat public, aceia care au susţinut abuzul în serviciu al acestora săvârşind alte abuzuri în serviciu, să ajungă să dea socoteală pentru faptele lor, chiar dacă prin acestea nu au creat un prejudiciu patrimonial!… Nu „banii” contează la acest gen de fapte, domnule ministru! Nu-mi răpiţi acest drept, domnule Ministru al Justiţiei!”, a mai scris Berbeceanu.

Alte articole

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prima hotarare definitiva dupa decizia CJUE pe prescriptie intr-un proces legat de fonduri europene

Acesta arată că timp de trei ani şi jumătate a plătit din banii lui „naveta” făcută între instanţe şi parchete pentru a fi prezent în faţa anchetatorilor şi a judecătorilor, iar această „pedeapsă grea nu a fost graţiată de nimeni”.

„Am aşteptat şi am sperat trei ani şi jumătate să se facă dreptate! Am fost ţinut departe de locul meu de muncă, de echipa mea, trei ani şi jumătate! Am făcut „naveta” sute de mii de kilometri între Instanţe şi Parchete, am cheltuit, timp de trei ani şi jumătate, ultimul bănuţ al familiei, pentru a putea să susţin prezenţa mea în proces! Trei ani şi jumătate este foarte mult, domnule ministru! Trei ani jumătate au fost o pedeapsă grea, domnule ministru, pe care nimeni nu a graţiat-o! A trebuit să o execut „zi la zi”, domnule Ministru al Justiţiei!”, îi mai spune Berbeceanu ministrului Justiţiei.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

În 30 iunie, Traian Berbecean a fost achitat de instanţa supremă, fostul şef al DIICOT Alba Ioan Mureşan a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare, iar ofiţerul de poliţie judiciară de la BCCO Alba Alin Mirel Muntean a fost condamnat la patru ani de închisoare. În acelaşi dosar, fostul procuror Nicolaie Cean a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, iar Gheorghe Rusu a primit o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare.

Prin aceeaşi decizie s-a mai stabilit ca Nicolaie Cean, Ioan Mureşan şi Alin Mirel Muntean trebuie să îi plătească lui Traian Berbeceanu 100.000 de euro şi 97.000 de lei diferenţe salariale, bani pe care fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba nu i-a mai primit după ce a fost retras din funcţie.

Decizia a fost atacată cu apel, urmând ca o decizie definitivă să fie dată de un Complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Traian Berbeceanu a stat în arest aproape o lună, din 24 octombrie până în 26 noiembrie 2013, în dosarul deschis pe numele lui de DIICOT Alba fără a avea probe, acuzaţia fiind de sprijinire a unei grupări suspectate de evaziune fiscală de peste 3,5 milioane de lei cu produse petroliere. După arestarea sa, Berbeceanu a fost schimbat din funcţie şi trimis, din decembrie 2013, să lucreze Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara.

În 1 noiembrie 2013, dosarul lui Traian Berbeceanu a fost preluat de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Alba la Structura Centrală a DIICOT. În iulie 2014, Traian Berbeceanu a fost trimis în judecată pentru luare de mită, sprijinire a unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la delapidare.

În paralel, procurorii DNA au început o anchetă privind “fabricarea” dosarului lui Berbeceanu de către DIICOT Alba, prin care şeful de atunci al Direcţiei Ioan Mureşan, ajutat de Nicolaie Cean şi Alin Mirel Muntean, au vrut să îl reducă la tăcere pe fostul şef al BCCO Alba şi să obţină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina.

În 16 iulie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Ioan Mureşan procuror şef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 – 15 august 2013, ulterior pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, şi pe Alin Mirel Muntea, atunci ofiţer de poliţie judiciară în cadrul BCCO Alba, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

La începutul anului 2015, cele două dosare au fost conexate la instanţa supremă, iar în 30 iunie 2016 a fost dată soluţia în fond.

Procurorii DNA au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că Traian Berbeceanu voia să sesizeze organelor de anchetă fapte penale care ar fi fost comise de Mureşan, Cean şi Muntean, pe care le constatase ca şef al BCCO Alba Iulia. În acest context, cei trei au avut „o reacţie de apărare, generată de panică şi concretizată în efectuarea unor demersuri infracţionale care au urmărit «reducerea la tăcere» a ofiţerului de poliţie”.

Anchetatorii susţin că Mureşan, Muntean şi Cean au desfăşurat “activităţi infracţionale extrem de elaborate”, subtil şi atent construite, prin folosirea cu rea-credinţă a funcţiei şi a instrumentelor procedurale, “rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparenţă de legalitate şi temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare şi reţinerea părţii vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcţia deţinută şi al intrării în posesia materialelor compromiţătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deţinut”.