Biblioteca Naţională a României, deschisă pentru public începând de luni

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oficia o slujbă de sfinţire a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României, duminică, de la ora 13.00.

După oficierea slujbei de sfinţire, Patriarhul Daniel va adresa un „Cuvânt de învăţătură” celor prezenţi.

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, reabilitat începând din martie 2009, cu o investiţie de 104.839.121 de euro, fără TVA, a fost inaugurat pe 15 decembrie 2011.

Pe 23 aprilie, Ziua Internaţională a Cărţii şi Drepturilor de Autor şi Ziua Bibliotecarului în România, BNR va fi deschisă pentru public. La ceremonia oficială, care va avea loc de la ora 13.00, vor lua cuvântul Mihai Răzvan Ungureanu, prim-ministrul României, Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Elena Tîrziman, director general al BNR, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române , Gabriel Ştrempel, membru de onoare al Academiei Române, Nicolae Manolescu – ambasador UNESCO, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Alexe Rău, director general al Bibliotecii Naţionale a Moldovei, şi Mircea Regneală, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România (ABR), potrivit unui comunicat al BNR.

Alte articole

Turiștii din întreaga lume vor să vină să viziteze satul din Brașov. Ce îi atrage într-un număr atât de mare

Reacţia fabuloasă a lui Cornel Dinu, când a văzut ce are Cristi Borcea în bibliotecă: „M-a luat la înjurături”

Din aceeaşi zi şi până vineri, 27 aprilie, Biblioteca Naţională a României va găzdui numeroase evenimente, precum expoziţia „Cartea obiect: expoziţie de artă românească contemporană” (Uniunea Artiştilor Plastici din România), „Il fascino dell’Italia”, în deschiderea seriei „Dialoguri culturale”, cu o lansare de carte, o expoziţie de pictură şi mobilier şi o defilare de modă, „Caragiale 160” – vizionarea filmelor de scurtmetraj „Telegrame” (1960, regie Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi), „Mofturi 1900” (1964, regie Jean Georgescu), „Două lozuri” (1957, regie Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi), „Lanţul slăbiciunilor” (1952, regie Jean Georgescu), „Vizită” (1952, regie Jean Georgescu), în deschiderea seriei „Cărţile şi filmele lor”, un proiect în parteneriat cu Arhiva Naţională de Film, alături de piese de Caragiale puse în scenă de elevi, concerte (soprana Daniela Vlădescu, Maxim Belciug), conferinţe cu Gabriel Liiceanu şi Alex Ştefănescu – „Tigrul de hârtie: scriitori şi cărţi” – sau Nicolae Noica – „Clădiri de biblioteci din România”, expoziţii (Alexandra Năstasă – „Couleurs des femmes”, Marcel Lupşe – „Herbaryum / Scriere”), spectacole de dans şi alte manifestări pregătite tot de elevi de la diverse şcoli şi licee din Bucureşti şi din ţară.

Vor fi, totodată, invitaţi directori ai mai multor biblioteci judeţene pentru a discuta pe tema „Bibliotecile publice din România – formare, informare, spaţiu societal: câteva portrete”, pe 24 aprilie, dar şi mai multe şcoli, ai căror elevi au pregătit diverse momente artistice, de la teatru şi recitaluri de poezie, la street dance, pe 25 aprilie.

Ziua de 26 aprilie va fi dedicată proprietăţii intelectuale, cu o conferinţă intitulată „Bibliotecile şi proprietatea intelectuală în România”, la care vor participa ministrul Culturii şi ministrul Economiei, Lucian Bode, semnarea protocolului de preluare a Arhivei Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) de brevete de către Biblioteca Naţională a României şi vernisarea expoziţiei „Colecţia OSIM de brevete vechi”.

Tema zilei de vineri va fi „Biblioteca Naţională a României şi colecţiile patrimoniale. 500 de ani de la tipărirea Tetraevangheliarului lui Macarie (1512 2012)”. Va fi vernisată expoziţia „Centre tipografice de carte românească veche (documente din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României)” şi vor fi prezentate instituţii precum Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia, Biblioteca Sfântului Sinod, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii vechi din Capitală. În încheiere va avea loc o proiecţie pe faţada clădirii Bibliotecii Naţionale a României, cu documente şi imagini din Colecţiile Speciale din Bucureşti, Batthyaneum-Alba Iulia, Omnia-Craiova.

În cifre, Biblioteca Naţională a României înseamnă: 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferinţe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătraţi de spaţiu de depozitare de carte şi 15.000 de metri pătraţi de spaţii multifuncţionale pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele.

Noul sediu al BNR adăposteşte, din ianuarie, şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale a avut o istorie agitată după Revoluţie. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie. În 2002, o controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.