Bica: Nu-l cunoşteam pe Videanu, mi s-a părut arogant. Videanu: Nu am luat legătura cu Bica

Alina Bica a susținut că nu a avut tangențe cu Adriean Videanu, în afara sechestrului instituit pe o parte a averii acestuia în dosarul instrumentat de DIICOT.

„În mai 2013 am fost numită șefa DIICOT. În iunie am constatat, ca urmare a recenziei pe dosare, că cei doi miniștri desfășuraseră activități ce impuneau o cercetare penală aprofundată sub o anume calitate în cauză. Am vorbit cu echipa operativă și cu ofițeri de poliție judiciară și împreună cu procurorii am concluzionat că se impune cererea avizului. Personal am corectat și îmbunătățit cererile pentru avizele celor doi domni. Am cerut procurorilor să facă adrese pentru bunurile acestora pentru luarea imediată de măsuri. Am constatat că în cazul lui Videanu nu se reținuse o infracțiune de reciclare… s-a mers pe bunuri. S-a declanșat acțiunea, s-a luat măsura asigurătorie, iar apoi nu am mai avut tangență. Suma sechestrelor e de aproximativ 20 de milioane de euro”, a susținut Bica, scrie Agerpres.

Alina Bica rămâne în arest preventiv. ICCJ a respins contestaţia făcută de fosta şefă DIICOT

Ea a precizat că era firesc să nu aibă contact cu inculpatul, pentru că în vechiul Cod de procedură penală plângerile erau soluționate de procurorul șef serviciu, iar plângerea lui Videanu nu putea ajunge la ea.

Alte articole

Adriean Videanu și soția lui, prinși de vameși cu bijuterii de 650.000 de euro! Unde s-a întâmplat, ce au pățit cei doi

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

„Pe vechiul cod nu exista posibilitatea ca astfel de plângeri să ajungă la mine. (…) Am pus în discuție inclusiv arestarea lui Videanu. Regret că trebuie să audă asta, dar îl întrebam pe procuror cum e posibil să arestăm pe evaziune, iar pe spălare de bani să lăsăm în libertate. În februarie am primit în mapa generală cu numărul de registratură de la Parchetul General o adresă semnată de o firmă. Am parcurs lucrarea. Societatea se plângea că i-a fost afectată imaginea lui Videanu. La câteva zile a venit colegul cu documentele… Videanu nu mai era acționar”, a povestit Bica.

Judecătorul i-a pus în vedere că, potrivit acuzării, a soluționat o cerere ce trebuia rezolvată de către o instanță.

„Spun cu mâna pe suflet… Sunt absolut sigură că, dacă nu era numele Videanu, nu ajungeam aici. Domnul Videanu este o persoană extrem de arogantă, nu am avut discuții cu acesta sau, dacă am avut, au fost încordate. Ca procuror, din 2004 am mai pus concluzii de achitare atunci când s-a impus sau nu au existat probe. Mi-am asumat mereu funcțiile avute. Pot să trec orice test poligraf când spun că am acționat cu cea mai bună credință și că eu cred și acum în soluția pe care am dat-o și justețea ei. Cazul era unul foarte mediatizat și monitorizat de SRI”, a afirmat Alina Bica.

Ioan Niculae şi Adriean Videanu, la DIICOT în Dosarul ROMGAZ. Prejudiciul în cauză este URIAŞ

Videanu: Nu am luat legătura cu Bica, am făcut toate demersurile pentru ridicarea sechestrului

Videanu a declarat că nu poate fi complice la abuzul în serviciu al unei persoane pe care nu o cunoștea și cu care nu avea nicio relație.

„Între luna decembrie 2008 și 2 septembrie 2010 am văzut-o o dată în Guvern. De atunci nu am mai văzut-o vreodată până la acest proces. O vedeam doar acolo și strict în scop profesional. Nu am avut niciun fel de discuție cu ea. Când în dosarul DIICOT mi s-a spus că s-a pus sechestru pe bunurile mele, am făcut o singură cerere. S-a pus în septembrie și am făcut cerere în octombrie”, a spus Videanu despre relația cu Bica.

El a povestit că pe 30 septembrie 2013 i s-a adus la cunoștință că i s-a pus sechestru pe 80 acțiuni, iar singura sa obiecție a fost aceea că nu mai era acționar la Titan Mar.

„Proprietarul acțiunilor la purtător este cel ce face dovada la adunarea acționarilor că deține respectivele acțiuni. Ele au devenit din nominative, la purtător, din iulie 2012. (…) Apoi le-am transmis copiilor noștri, Andrei și Diana Videanu. S-a respins contestația mea. Ea a avut la bază faptul că nu mai reprezentau un bun cert și exigibil și, pentru că nu exista un prejudiciu în cauza DIICOT, a vizat toate bunurile pe care s-a pus sechestru. De aceea nu am precizat expres că nu mai eram proprietarul celor 80 de acțiuni”, a afirmat Videanu.

El a mai spus că s-a făcut o solicitare la DIICOT prin care se cerea analiza sechestrului asigurător pentru că aducea prejudicii de imagine companiei, iar după respingerea contestației privind sechestrul a fost contestat și de administratorul Videanu Miorit.

„Știu că a fost admisă solicitarea avocatului societății și a fost ridicat sechestrul asigurător asupra celor 80 de acțiuni ce intraseră în posesia copiilor mei când s-a comunicat ordonanța care era semnată de Alina Bica. De fapt, cam toate comunicările purtau numele Alinei Bica. Nu am luat legătura nici direct, nici indirect cu Alina Bica și nu mi s-a părut ciudată nici decizia ei, în contextul în care am făcut toate demersurile pentru ridicarea acelui sechestru”, a arătat Videanu.

Fostul ministru i-a răspuns procurorului de ședință că nu știe nimic despre interceptările cu el care se află la dosarul cauzei referitoare la discuții cu o societate de avocatură privind posibilitatea găsirii unei soluții juridice pentru ca acțiunile la purtător să fie scoase de sub sechestru.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 12 noiembrie.

Magistrații ÎCCJ au decis pe 19 iunie să conexeze cele două dosare ANRP, cunoscute ca „Bica 1” și „Bica 2”, în care este judecată fosta șefă a DIICOT Alina Bica pentru fapte de corupție în legătură cu retrocedarea unor terenuri.

În schimb, instanța a dispus formarea unui nou dosar, prin disjungere, în care să fie judecați Alina Bica și Adriean Videanu, pentru infracțiuni care nu au legătură cu retrocedarea terenurilor de la ANRP.

Dosarul „Bica 1” a fost trimis în instanță în luna decembrie 2014, ea fiind acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentanta Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Au fost deferiți justiției pentru aceeași faptă și alte persoane care erau în componența comisiei: Crinuța Dumitrean, președinte ANRP, Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, toți în stare de arest preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, șef birou în MJ, toți sub control judiciar, și Remus Baciu, condamnat definitiv la 5 ani pentru corupție în altă cauză.

De asemenea, au mai fost deferiți justiției evaluatorul Emil Nuțiu, în stare de arest preventiv, și omul de afaceri Stelian Gheorghe, sub control judiciar, ambii pentru complicitate.

Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanță pe data de 26 februarie, Adriean Videanu fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, el stând în arest preventiv în perioada 31 ianuarie — 6 februarie.

În acest dosar, Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită, iar fiul acestuia, Alin Cocoș, de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu (2 fapte) și favorizarea făptuitorului (2 fapte), iar Ionuț Florentin Mihăilescu este acuzat de complicitate la luare de mită.

Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați în Snagov, județul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica a dispus-o la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală.