Diamantul- un mineral nativ și în același timp o piatră prețioasă.
Din punct de vedere chimic este una din formele de existență ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf (grafitul) și fulerenele. Diamantul cristalizează în sistemul cubic și poate atinge duritatea maximă (10) pe scara Mohs, duritatea variind însă în funcție de gradul de puritate a cristalului. Datorita durității ridicate, cristalele de diamant sunt șlefuite doar cu pulbere de diamant și din fulerită.
Denumirea de diamant provine din limba greacă: αδάμας, adamas și se traduce prin: de neînvins, indestructibil. În latina clasică Plinius atribuie o denumire asemănătoare safirului. Denumirea diamantului era bine cunoscută în antichitate. În India se numea irra, iar in sanscrită i se spunea vajira, cuvânt ce definea tot ceea ce era dur. Arabii îi spuneau „al-mas”, adică „cel mai dur”, de unde vine și denumirea slavă de almaz (diamant).
Diamantele se gasesc la adâncimi mari (150 km), unde sunt temperaturi (1200-1400 °C) și presiuni ridicate.
Sub denumirea de Safir sunt cunoscute toate pietrele prețioase din corindon cu singura excepție a variantei de culoare roșie rubinie care este denumit rubin. Însă este foarte răspândită denumirea de safir, a pietrelor prețioase de culoare albastră, dar acest albastru nu trebuie înțeles ca și culoarea cerului senin, ci toate nuanțele de albastru până la albastru foarte închis și chiar negru.
Safirul se foloseste și în producerea laserului, prin monocristale sintetice , care prin conținutul în Galliumnitrid contribuie la producerea laserului de culoare albastră și LEDului de culoare albă, albastră și verde.
www.cloe.ro – http://www.cloe.ro/catalog/bijuterii-333
(pentru detalii,click pe poze)