Bilanţ coronavirus 2 martie 2022. Cazuri tot mai puţine înainte de anunţarea marii relaxări de miercuri

Bilanţ coronavirus 2 martie 2022. Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 2 martie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 6.832 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 90 decese, dintre care 1 anterior intervalului de referință.

Într-un interval de 24 de ore, pe teritoriul României, au fost înregistrate 6.832 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 51.194 teste RT-PCR și antigen efectuate.

Gradul de pozitivare este de 13,34%. Până astăzi, 63.668 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

Dintre cele 90 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de de vârstă 30-39 de ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 7 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 17 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 29 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 35 la categoria de vârstă peste 80 de ani. 89 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar un pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

Din totalul de 90 de pacienți decedați, 72 au fost nevaccinați și 18  vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 6.081, cu 507 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 858 de persoane, cu 34 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 858 de pacienți internați la ATI, 762 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 341 sunt minori, 335 fiind internați în secții, cu 38 mai puțin decât în ziua anterioară și 6 la ATI, similar cu ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.462.997 de teste RT-PCR și 8.691.407 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.833 de teste RT-PCR (9.429 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.404 la cerere) și 34.361 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 105.009 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.328 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.713 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 41 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.772 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 184 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 1 martie, 412 sancțiuni contravenționale, în valoare de 73.250 lei.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

Ministrul Sănătăţii, anunţ despre vacanţele românilor. Ce se întâmplă cu restricţiile la vară
Bilanţ coronavirus 2 martie 2022. La doi ani de la debutul oficial al pandemiei de COVID-19, lumea se apropie în sfârşit de revenirea la normal? Imposibil de răspuns având în vedere numeroasele incertitudini, în primul rând legate de apariţia unor noi variante, relatează miercuri AFP.

Sfârşitul pandemiei?

„COVID-19 va continua, dar sfârşitul pandemiei este aproape”, a scris în ianuarie în jurnalul ştiinţific The Lancet cercetătorul american Christopher Murray, specialist în sănătate mondială.

Valeriu Gheorghiţă, înlocuit de la conducerea CNCAV. Ce funcţie va avea la Spitalul SRI
Aceste cuvinte sintetizează starea de spirit a autorităţilor sanitare din multe ţări la începutul anului 2022, la doi ani după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a calificat oficial COVID-19 drept pandemie.

În Europa, ţări precum Danemarca şi Regatul Unit au ridicat majoritatea restricţiilor – purtarea obligatorie a măştilor, izolarea impusă pacienţilor, permisele sanitare…

Ideea este să putem acum să „trăim cu” coronavirusul, pentru că este mult mai puţin letal decât la început datorită eficacităţii vaccinurilor şi apariţiei recente a variantei Omicron, mai puţin periculoasă comparativ cu precedentele.

Acesta ar putea fi sfârşitul pandemiei sau, cel puţin, al „fazei sale acute”, conform OMS, care consideră acest rezultat posibil pentru jumătatea anului.

Un termen apare acum adesea în discursul public: trecerea la faza „endemică”, adică o situaţie în care virusul continuă să circule, dar în care numărul cazurilor rămâne mai mult sau mai puţin stabil.

Însă, noţiunea rămâne vagă, iar unii oameni de ştiinţă se tem că ar putea fi folosită pentru a justifica relaxarea excesivă.

„O boală poate fi endemică şi poate rămâne atât mortală, cât şi foarte răspândită”, a avertizat la sfârşitul lunii ianuarie în jurnalul ştiinţific Nature virusologul Aris Katzourakis, oferind drept exemplu malaria şi tuberculoza.

Bilanţ coronavirus 2 martie 2022.  Ce scenarii există?

Dezbaterea cu privire la caracterul „pandemic” sau „endemic” al COVID-19 în anul 2022 este prea binară pentru gama de scenarii posibile – epidemiologii amintesc cel puţin trei sau patru.

Astfel, Consiliul ştiinţific britanic a detaliat în februarie patru scenarii pentru anii următori. Cei mai optimişti îşi imaginează doar mici epidemii locale de COVID-19, care ar prezenta tendinţa de a avea prioritate în faţa gripei sezoniere. În schimb, cel mai rău scenariu evocă valuri deosebit de mortale, necesitând revenirea unor restricţii.

Această gamă de scenarii depinde în principal de două incertitudini: apariţia unor noi variante, mai mult sau mai puţin periculoase, şi capacitatea vaccinurilor de a oferi protecţie de lungă durată împotriva bolii.

Incertitudinea asociată variantelor explică de ce numeroşi epidemiologi se tem de „a trăi cu” coronavirusul şi recomandă evitarea cât mai mult posibil a circulaţiei virusului, chiar dacă aşa-numita strategie „zero COVID-19” pare acum în mare măsură nerealistă, având în vedere contagiozitatea ridicată a Omicron.

Ei subliniază că o circulaţie sporită oferă virusului o şansă mai mare de a suferi mutaţii şi apariţia de noi variante, fără a se putea prezice cât de mortale vor fi acestea.

„Auzim adesea ideea, idilică, dar falsă, că virusurile devin din ce în ce mai puţin periculoase în timp”, a notat Katzourakis. „Nu este aşa: nimic nu determină un virus să evolueze (astfel)”, a adăugat virusologul.

Cum se poziţionează vaccinurile?

Acesta este cealaltă mare incertitudine. Vaccinurile anti-COVID-19 au contribuit în mare măsură la reducerea periculozităţii valurilor epidemice, dar îşi vor păstra ele această eficacitate?

Apariţia Omicron pare a fi un avertisment, dar şi un test. Varianta eludează parţial vaccinurile existente, în general ineficiente în prevenirea infectării. Desigur, şi acest lucru este esenţial, ele continuă să prevină în mare măsură formele grave de boală, însă această pierdere a eficacităţii seamănă îndoieli cu privire la strategia de vaccinare din viitor.

La acestea se adaugă rapelurile regulate la vaccinurile iniţiale. „A treia doză”, care şi-a demonstrat importanţa pentru creşterea eficacităţii vaccinurilor, a devenit larg răspândită în numeroase ţări. Însă, „a patra doză”, mai îndoielnică, este recomandată până acum doar în câteva locuri, precum Suedia, iar mulţi experţi îşi exprimă îndoielile cu privire la repetarea rapelurilor, considerând-o o strategie limitată.

Ar trebui să căutăm mai degrabă să adaptăm vaccinurile la fiecare nouă variantă dominantă? Aceasta a fost promisiunea ARN mesager, o tehnologie inovatoare aflată în spatele primelor vaccinuri anti-COVID-19, cele de la Pfizer/BioNTech şi Moderna. Aceasta trebuia să permită, prin flexibilitatea sa, adaptarea foarte rapidă a vaccinurilor. Însă, de fapt, nimic nu a ieşit încă din laboratoare, în pofida valurilor Omicron, notează AFP. Primele rezultate, extrem de preliminare deoarece au fost observate pe animale şi nu au fost evaluate independent, nu sugerează că aceste vaccinuri actualizate sunt mai eficiente decât predecesoarele lor.

Rămâne o cale promiţătoare: dezvoltarea unor vaccinuri mai extinse şi mai rezistente la apariţia de noi variante, sau chiar capabile să protejeze împotriva altor coronavirusuri decât cel aflat la originea COVID-19.

„Trebuie să acordăm prioritate acum dezvoltării de vaccinuri cu o protecţie foarte largă”, au apreciat în New England Journal of Medicine mai mulţi cercetători, printre care se numără Anthony Fauci, consilier principal al Casei Albe în lupta împotriva pandemiei.

Cu toate acestea, astfel de vaccinuri se confruntă cu provocări ştiinţifice semnificative, iar primele proiecte abia au început studiile clinice.

Între timp, epidemiologii insistă asupra urgenţei împărţirii dozelor existente cu ţările în care campania de vaccinare nu este încă foarte avansată, pentru a se evita izbucnirea unor noi focare epidemice în lume.

Ultima incertitudine, paralelă cu vaccinurile: rolul tratamentelor, precum medicamentul Pfizer Paxlovid. Va „reduce considerabil spitalizările şi decesele”, a promis preşedintele american Joe Biden în ianuarie, însă efectele concrete ale acestui tratament asupra pandemiei sunt în continuare în curs de evaluare.