Bilanţ coronavirus 28 iulie 2022. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.339 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 463 mai puține față de ziua anterioară. 1822 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.
Cele mai multe cazuri sunt în Bucureşti – 2569 de noi infectări în 24 de ore. Incidenţa COVID-19 în Capitală a ajuns la 7.76 la mie.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 272 persoane au fost
reconfirmate pozitiv.
În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.709 cu 138 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 253 persoane, cu 20 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 253 pacienți internați la ATI, 214 sunt nevaccinați.
Citeşte şi: Alexandru Rafila: „Nu cred că vom mai ajunge la lockdown în România!”
Din totalul pacienților internați, 611 sunt minori, 607 fiind internați în secții, cu 13 mai mulți față de ziua anterioară și 4 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.
Până astăzi, 65.935 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat. În intervalul 27.07.2022 (10:00) – 28.07.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 12 decese ( 6 bărbați și 6 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință. Dintre cele 12 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 6 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toți pacienții care au decedat prezentau comorbidități și 9 erau nevaccinați.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.347 teste RT-PCR ( 3.356 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.991 la cerere) și 22.818 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.300.548 teste RT-PCR și 10.692.212 teste rapide antigenice.
Managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, consideră că este suprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare, mulţi dintre aceştia acuzând la evaluare tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate.
„Este suprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de COVID. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. (…) Sunt destul de frecvente (cazurile – n.r.). Aş spune că jumătate din pacienţii care se prezintă pentru evaluare post-COVID au acest tip de afectare”, a afirmat, miercuri, medicul Beatrice Mahler.
Beatrice Mahler a spus că afectarea pulmonară a acestor pacienţi este asemănătoare cu cea a persoanelor care au mai mult de 20 de ani de fumat.
„Examinarea pe care o facem în laboratoarele funcţionale evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2. Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat. Surprinzătoare pentru mine, cel puţin, şi surprinzătoare în condiţiile în care am avut pacienţi care nu au avut un singur episod de infecţie, ci mai multe episoade, este adevărat, toate uşoare, dar la care funcţia pulmonară la acest nivel este important afectată”, a explicat managerul.
Potrivit medicului, o mare parte dintre cei care se prezintă şi au această afectare post-COVID recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet.
„O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie. Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect”, a arătat ea.