Bilanţ coronavirus 4 februarie 2022. O nouă zi cu peste 30.000 de cazuri, peste 1000 de infectaţi la ATI. Rata de incidenţă trece de 26 în Bucureşti

Bilanţ coronavirus 4 februarie 2022. Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 4 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 31.776 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care unul anterior intervalului de referință.

Într-un interval de 24 de ore, pe teritoriul României, au fost înregistrate 31.776 de persoane pozitive cu virusul SARS-CoV-2, dintr-un total de 101.435 teste RT-PCR și antigen efectuate. Gradul de pozitivare este de 31,32 %.

În data de 4 februarie 2022, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.618 paturi de ATI destinate pacienților COVID-19, dintre care, 378 în București. La nivelul întregii țări sunt ocupate 1.036 paturi ATI COVID-19.

În total, până astăzi, 4 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.356.792 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 66.053 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.972.402 pacienți au fost declarați vindecați.

Simptomele infectării cu Omicron: detaliul banal care ar trebui să te trimită la medic

Bilanţ coronavirus 4 februarie 2022. Rata de incidența în Bucureşti cumulată, calculată la 14 zile.

04.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 26.42

03.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 24.48

02.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 23.16

01.02.2022 – ora 10:00 – valoarea de 21.65

31.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 19.88

30.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 18.05

29.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 16.07

28.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 14.11

27.01.2022 – ora 10:00 – valoarea de 12.79

Lista localităților cu incidența mai mare sau egală cu 3

Bilanţ coronavirus 4 februarie 2022. Până astăzi, 60.450 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat. Dintre cele 97 de decese din ultimul bilanţ, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă  40-49 ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 ani, 26 la categoria de vârstă 70-79 ani și 39 la categoria de vârstă peste 80 ani. 95 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent. Din totalul de 97 de pacienți decedați, 78 au fost nevaccinați și 19 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități. A fost raportat un deces anterior intervalului de referință, survenit în luna ianuarie 2022, în județul Giurgiu.

Bilanţ coronavirus 4 februarie 2022: Peste 1000 de internaţi la ATI

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 10.927, cu 208 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.036 de persoane, cu 43 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.036 de pacienți internați la ATI, 875 sunt nevaccinați. Din totalul pacienților internați, 850 sunt minori, 826 fiind internați în secții, cu 3 mai puțin decât în ziua anterioară și 24 la ATI, cu 4 mai mult decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.931.111  teste RT-PCR și 7.613.882 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 32.618 teste RT-PCR (19.259 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.359 la cerere) și 68.817 teste rapide antigenice.

Peste 230.000 de români se află la izolare, aproape 300.000 de lei din amenzi în 24 de ore

Pe teritoriul României, 230.748 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.931 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 102.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 23 de persoane. În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 7.225 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 920 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 3 februarie, 1.431 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 293.800 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

Bilanţ coronavirus 4 februarie 2022. Prelungirea stării de alertă se face pe baza unor analize, în funcţie de mai multe aspecte, printre care necesitatea detaşării de personal, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care a adăugat că, în opinia sa, se apropie momentul când nu va mai fi nevoie de o asemenea măsură.

OMS anunţă sfârşitul pandemiei în Europa. Ne apropiem de „încetarea focului” şi o „pace durabilă”

„Clar că prelungirea stării de alertă este un lucru care se face pe baza unor analize. Aceste analize stau la baza deciziei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, când facem analizele respective şi se propune Guvernului, care, la rândul său, decide prelungirea stării de alertă. Starea de alertă facilitează pentru noi anumite modalităţi de lucru. De exemplu, aţi văzut necesitatea de detaşare de personal. Fără stare de alertă, nu mai putem detaşa personalul în acest mod. Sunt mai multe aspecte care sunt corelate cu starea de alertă, aşa că, dacă situaţia se îmbunătăţeşte, dacă de aceste lucruri nu va mai fi nevoie, cert atunci se va decide să nu se mai prelungească. Cam acest lucru se întâmplă luna viitoare sau peste două luni, acest lucru urmează să fie analizat şi decizia să fie luată la nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi, bineînţeles, al Guvernului”, a explicat Arafat.

El a subliniat că, în analiza necesităţii prelungirii stării de alertă, se au în vedere aspectele pe care aceasta „le facilitează”, pentru a putea face faţă „presiunii”, situaţiei din momentul respectiv. „Există câteva lucruri care, fără stare de alertă, nu mai putem să le menţinem”, a indicat şeful DSU.