Un nou bilanţ negru în Italia’ Cu alţi 756 decedaţi, s-a ajuns la 10.779 de morţi, iar trendul nu pare să ia o pantă descendentă. Numărul total de cazuri este 97.689, iar 73.880 sunt în continuare pozitivi, 58% dintre ei fiind izolaţi al domiciliu.
În Italia s-au înregistrat până acum o treime din numărul total de decese cauzate de COVID-19 în întreaga lume.
Cea mai mare creştere zilnică din Italia a numărului de decese provocate de noul coronavirus a fost consemnată vineri (919).
Numărul total de cazuri confirmate de infectare cu virusul SARS-CoV-2 în Italia a ajuns duminică la 97.689, faţă de 92.472 în urmă cu 24 de ore, cea mai mică creştere zilnică începând din 25 martie.
În întreaga Italie, 13.030 de pacienţi s-au vindecat total până duminică seară. În prezent, 3.906 pacienţi se află la terapie intensivă în spitalele italiene.
Regiunea italiană cea mai afectată este Lombardia, unde numărul cazurilor fatale de COVID-19 este de 6.360. Numărul total al cazurilor confirmate în Lombardia a ajuns duminică la 41.007, după cinci săptămâni de la semnalarea primului caz de infectare cu noul coronavirus în această regiune.
La nivel mondial, peste 662.700 de persoane au contractat SARS-CoV-2, iar 30.751 au decedat din cauza COVID-19.
După acest bilanţ, reluarea meciurilor de fotbal la 3 mai, aşa cum sperau conducătorii Serie A, este nerealistă, apreciază ministrul italian al Sporturilor, Vincenzo Spadafora, potrivit lequipe.fr.
Spadafora a precizat că va propune, luni, prelungirea interzicerii competiţiilor sportive la toate nivelurile pentru întreaga lună aprilie, măsură ce va fi extinsă şi asupra antrenamentelor, necuprinse în nicio decizie restrictivă, în perspectiva că JO de la Tokyo se vor desfăşura.
Ministrul a afirmat că pregăteşte un plan de relansare extraordinară de 400 de milioane de euro, de care va beneficia inclusiv sportul amator, pe care îl consideră unul dintre motoarele renaşterii.
Spadafora aşteaptă, în acelaşi timp, ca responsabilii Serie A să demonstreze o serioasă dorinţă de schimbare. Potrivit ministrului, cluburile de fotbal trăiesc într-o bulă, mai presus de mijloacele lor.
„Ei trebuie să înţeleagă că nimic nu mai poate fi la fel după această criză”, a adăugat Spadafora.