Bilanţ vaccinare 3 aprilie 2021. Peste 55.000 de români s-au imunizat sâmbătă. Aproape 800.000 sunt pe lista de aşteptare în Etapa a III-a

Bilanţ vaccinare 3 aprilie 2021. Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţii privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat sâmbătă că, în ultimele 24 de ore, au fost vaccinate în România 55.425 de persoane şi au fost raportate 147 reacţii adverse.

Confuzii în centrele de vaccinare Pfizer: „Doamnă, eu nu vreau Comirnaty. Eu vreau Pfizer”. Explicaţiile CNCAV
Potrivit CNCAV, 24.889 dintre persoanele vaccinate au primit prima doză de vaccin, iar 30.536 a doua doză. 44.784 de persoane au fost imunizate cu vaccin de la Pfizer, 4.796 cu Moderna, iar 5.845 cu AstraZeneca.

De la începutul campaniei de vaccinate, în România au fost imunizate 2.090.464 de persoane, dintre care 1.168.837 cu amebele doze.

Alte articole

Bilanţ vaccinare săptămâna 11-17 aprilie 2022. Scade numărul românilor care se vaccinează împotriva coronavirusului

Bilanţ vaccinare 1 martie 2022! 4525 de doze de vaccin au fost administrate în ultimele 24 de ore.

În ultimele 24 de ore au fost raportate 147 reacţii adverse, 11 de tip local, iar restul de tip general. În total, din decembrie, au fost înregistrate 11.009 reacţii adverse: 5.182 după vaccin Pfizer, 4.956 după AstraZeneca şi 871 după Moderna.

CNCAV precizează că 86 reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Vaccin anti-Covid, produs în România? Anunţul făcut de Florin Cîţu: „Acest lucru confirmă”

Peste 150.000 de persoane din Etapa III programate la vaccinare

Persoane programate: 270.494
Persoane din Etapa I: 2.624;
Persoane 65+: 92.862;
Persoane cu boli cronice: 24.669;
Populația generală: 150.339.
Notificări trimise: 418.789
Persoanelor din Etapa I: 4.324;
Persoanelor 65+: 151.389;
Persoanelor cu boli cronice: 40.862;
Persoanelor prevăzute în Etapa III: 222.214.
Persoane înscrise pe listele de așteptare: 769.998
Persoane Etapa I: 6.572;
Persoane 65+: 265.364;
Persoane cu boli cronice: 51.282;
Populația generală: 446.780.

https://www.facebook.com/ROVaccinare/posts/151740256839725

România este reprezentată de 9 companii şi două institute în cadrul grupului de lucru al Comisiei Europene pentru creşterea producţiei de vaccinuri împotriva COVID-19, anunţă sâmbătă prim-ministrul Florin Cîţu, care precizează că astfel România este reaşezată ”pe drumul cel bun” şi sunt reparate ”catastrofele făcute în timpul guvernării PSD, când institutul Cantacuzino a fost desfiinţat şi îngropat, iar compresoarele de răcire din sala de pregătire au fost vândute efectiv la fier vechi”.

”Veşti bune pentru România! România este reprezentată de 9 companii şi două institute în cadrul grupului de lucru al Comisiei Europene pentru creşterea producţiei de vaccinuri împotriva COVID-19. Acestea participă în procesele de selecţie în vedere implementării a 4 faze strategice: producţie de vaccin, îmbuteliere, finisare, distribuire şi consumabile”, transmite  premierul Florin Cîţu.

https://www.facebook.com/ROVaccinare/photos/a.102842085062876/151677670179317/

El afirmă că, pentru producţia nanoparticulelor lipidice solide, folosite în vaccinurile ARNm – Pfizer- BioNtech şi Moderna ca vehicul de livrare, România este prezentă cu 11 participanţi în procesul de selecţie şi stăm, de departe, cel mai bine din Europa de Est: Bulgaria este prezentă doar cu 3 companii, Ungaria cu 3 şi Slovenia cu 1.
”Acest lucru confirmă că suntem în proces de selecţie pentru partea de PRODUCŢIE. Una dintre companii va fi evaluată de grupul operativ al Comisiei Europene pentru etapa de dezvoltare a vaccinurilor împotriva COVID-19. Reaşezăm România pe drumul cel bun şi reparăm catastrofele făcute în timpul guvernării PSD, când institutul Cantacuzino a fost desfiinţat şi îngropat, iar compresoarele de răcire din sala de pregătire au fost vândute efectiv la fier vechi”, preizează premierul.
Premierul Florin Cîţu a declarat, joi, la ceremonia de aniversare a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului Cantacuzino, unde a fost împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, că această instituţie a fost la un pas de colaps din cauza subfinanţării, a frecventelor schimbări manageriale şi a ingerinţei politicului, iar aceasta trebuie să fie o lecţie care să nu fie uitată.